Europenii trebuie să fie „clari și fermi” cu guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan, a estimat liderul de la Elysee
Privind posibilele zăcăminte de hidrocarburi din zonele economice exclusive revendicate, conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, de Grecia și Republica Cipru, Turcia a semnat un acord cu guvernul libian de Alianță națională privind frontierele sale maritime cu Libia. Acest lucru îi permite să-și susțină pretențiile în estul Mediteranei.
Doar că, pentru Grecia, Cipru, Egipt și Franța, acest acord turco-libian, semnat de un guvern contestat în Libia, „adduce atingere drepturilor suverane ale statelor terțe, nu respectă legislația mării și nu poate produce consecințe juridice”.
Cu toate acestea, Turcia și-a continuat activitățile de prospecțiune în estul Mediteranei.
La 10 august, după semnarea unui acord între Grecia și Egipt, Ankara a trimis, sub escortă militară, vasul său de cercetare seismică Oruç Reis, într-o zonă situate între Creta și Cipru.
De aici și tensiunile puternice dintre Atena și Ankara pe care medierile întreprinse de Germania și NATO nu au reușit să le calmeze.
Dacă Turcia a dat asigurări că este dispusă să negocieze „fără condiții prealabile” (adică fără să i se ceară să își retragă forțele navale din zonele disputate), Grecia nu are intenția de a discuta cu pistolul la tâmplă.
Acest lucru a fost reafirmat de premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, într-un articol publicat de ziarele europene cu puțin timp înainte de organizarea, la Ajaccio, a summit-ului Med7, cu țările mediteraneene membre ale Uniunii Europene.
„Avem nevoie de un dialog, dar nu sub amenințarea armelor (…) Ceea ce amenință securitatea și stabilitatea țării mele amenință bunăstarea și securitatea tuturor statelor membre ale UE ”, a argumentat Mitsotakis.
„Dacă UE dorește să exercite o adevărată putere geopolitică, pur și simplu nu își poate permite să îngăduie o Turcie beligerantă”, a adăugat el.
Recomandările noastre
