Piața imobiliară se clatină. Previziuni confirmate

Piața imobiliară se clatină. Previziuni confirmate

Sectorul imobiliar primește o nouă lovitură, în contextul adoptării noilor politici monetare menite să ducă la reducerea inflației. Oficialii Băncii Central Europene intenționează să mențină un nivel ridicat al dobânzilor pentru mai multă vreme. Iar acest lucru va avea consecințe negative asupra tranzacțiilor de pe piața vânzării de imobile.

Menținerea dobânzilor la un nivel ridicat, așa cum este în intenția oficialilor de la Banca Centrală Europeană, va avea consecințe asupra tranzacțiilor imobiliare. BCE intenționează să mențină dobânzile pe un „platou înalt“ pentru a se asigura că impactul acestora va produce efecte în economie, a declarat François Villeroy de Galhau, membru al consiliului guvernator al băncii, citat de publicația Bloomberg. Așteptările economiștilor sunt ca majorările de dobânzi să împingă inflaţia către ţinta de 2% până în 2025, conform declarațiilor guvernatorului băncii centrale franceze.

„În zona euro, cred că vom atinge în scurt timp cel mai ridicat nivel al dobânzilor. Dar acest nivel nu va fi vârful, ci mai degrabă un platou ridicat, unde va trebui să rămânem suficient de mult timp pentru a transmite pe deplin efectele politicii monetare“, a precizat François Villeroy de Galhau.

Comentariile sale vin în contextul în care se așteaptă la o nouă majorare a dobânzilor, aplicată de BCE, pe 27 iulie. Se vorbește despre o creștere cu un sfert de punct procentual.

Ne puteți urmări și pe Google News

De altfel, Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, nu a exclus ca o nouă majorare de dobânzi să aibă loc și în septembrie. El a precizat că aceasta ar fi ultima majorare și că o decizie similară, după această lună, ar fi surprinzătoare, relatează Reuters.

„Nu aş anticipa noi majorări de dobânzi dincolo de septembrie având în vedere mersul actual al economiei europene“, a adăugat Stournaras.

Cum evoluează dobânzile în economiile lumii

În Europa de Est, banca centrală a Poloniei a decis să pună capăt măsurilor de înăsprire a politicilor imonetare și să treacă la reduceri de dobânzi în septembrie, dacă vor fi întrunite condiţiile necesare. Precizările au venite din partea guvernatorului instituției, Adam Glapinski, după cum scrie The First News. El a susținut o serie de declarații la o zi după ce banca a decis să menţină dobânzile neschimbate după 11 majorări consecutive. Scopul măsurilor adoptate de Polonia este de a reduce inflaţia. Dobânda de referinţă a Poloniei se situează la 6,75%.

Ungaria şi-a coborât în iunie dobânda de referinţă pentru a doua lună consecutiv, încercând să diminueze impactul celor mai ridicate costuri ale finanţării din UE. Economia maghiară este lovită de recesiune în condițiile în care guvernul lui Viktor Orban a refuzat să adopte politicile solicitate de UE în vederea respectării statului de drept. Pe cale de consecință, Comisia Europeană a suspendat fondurile pe care urma să le primească Budapesta.

În SUA, poziţia băncii centrale, Fed, este de a majora dobânzile de încă două ori, în acest an, pentru a diminua inflaţia încă prea ridicată, notează Reuters.

În Marea Britanie, dobânzile sunt pe cale să devină o obsesie naţională, scrie Bloomberg. Acestea au atins cel mai înalt nivel din 1998. Iar guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a ajuns să explice problemele pe care le implică inflația pentru copii, într-o emisiune de televiziune. În Londra, ziarele au plasat avertismente privind dobânzile pe prima pagină.

Cum este influențată piața imobiliară

Ceea ce se întâmplă pe piața monetară, are repercusiuni și asupra tranzacțiilor de pe piața imobiliară. Majoritatea vânzărilor din acest segment economic se fac în baza unor credite bancare. La nivel internațional, piețele imobiliare au început să se clatine sub greutatea dobânzilor din ce în ce mai ridicate care fac solicitanții de credite să se gândească de două ori.

Pieţele imobiliare din Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin. Numărul tranzacțiilor au scăzut. Scăderea numărului de tranzacții, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, afectează și băncile care au o expunere destul de mare pe acest sector economic.