După două amânări, magistraţii constituţionalişti ar trebui să ia mâine o decizie asupra Legii educaţiei asumate de guvern în forma agreată de UDMR.

Coaliţia îşi începe anul 2011 cu un test la Curtea Constituţională (CCR). Magistraţii decid mâine, după două amânări, dacă Legea educaţiei, de care UDMR îşi condiţionează participarea la guvernare, merge la promulgare sau se întoarce în parlament.

Actul normativ pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea, după ce în parlament varianta convenită în coaliţie a fost modificată substanţial, a pus la încercare, în 2010, relaţia PDL-UDMR, chiar cu largul concurs al Curţii Constituţionale.

Votul personal şi declinarea competenţei

O premieră în jurisprudenţa Curţii - chemată să se pronunţe, la cererea şefului Senatului Mircea Geoană, asupra unui conflict juridic de natură constituţională între parlament şi guvern -, asumarea răspunderii cabinetului Boc pe Legea educaţiei a fost declarată neconstituţională la începutul lui noiembrie trecut.

Votul decisiv, care a aruncat practic în aer coaliţia, l-a avut judecătorul Petre Lăzăroiu, propus de preşedintele Traian Băsescu. De altfel, în detensionarea relaţiei PDL-UDMR s-a implicat chiar şeful statului, care a mers personal la o şedinţă a coaliţiei să explice "votul personal" al lui Lăzăroiu.

La scurt timp, a venit şi motivarea deciziei Curţii care, deşi constata conflictul dintre parlament şi guvern şi declara neconstituţională asumarea răspunderii, lăsa o portiţă deschisă pentru continuarea procedurii. Mai exact, magistraţii îşi declinau competenţa când li se cerea să pună punct demersului, lăsând decizia la latitudinea părţilor implicate.

"Cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul că instanţa de contencios constituţional să oblige guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict", se arata în decizia CCR.

Mircea Geoană, piedică în calea opoziţiei

Cum fiecare a interpretat în felul său hotărârea, asumarea a ajuns din nou la mâna Curţii Constituţionale, la jumătatea lui noiembrie.

De această dată la sesizarea premierului Emil Boc, care reclama refuzul parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă după angajarea răspunderii pe Legea educaţiei. De această dată maşina de vot a puterii de la Curtea a funcţionat, iar preşedintele Senatului Mircea Geoană a fost pus la colţ, pe motiv că a încălcat nu o dată, ci de două ori Constituţia. Pe de-o parte pentru că nu a respectat termenul de 5 zile pentru prezentarea moţiunii, iar pe de altă parte pentru că refuză supunerea acesteia pentru dezbatere.

Astfel, Geoană este identificat de magistraţi drept o piedică în calea opoziţiei, care "nu se mai poate exprima". Explicaţiile CCR au dat undă verde puterii, căreia, după retragerea semnăturilor PNL de pe moţiunea de cenzură, nu i-a mai rămas decât să constate, la jumătatea lui decembrie, într-o şedinţă a parlamentului prezidată de PDL, că Legea educaţiei a fost adoptată.

Actul normativ a fost însă contestat la Curtea Constituţională de preşedintele Senatului Mircea Geoană, dar şi de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL. Pe lângă procedura de adoptare, aceştia reclamă şi prevederile referitoare la predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, precum şi unele articole referitoare la învăţământul universitar.

Judecătorii au lăsat însă şi opoziţia, şi puterea să aştepte, amânând până acum de două ori luarea unei decizii.

2010

Meciul putere-opoziţie, jucat la Curtea Constituţională

Puterea şi opoziţia au mutat, în 2010, frontul de de luptă din parlament la Curtea Constituţională. Cu o majoritate asigurată, odată cu numirile de la jumătatea anului, balanţa a înclinat, în cele mai multe cazuri, în favoarea puterii.

Indiferent de scorul per ansamblu, au fost însă şi excepţii, care au stârnit iritare până la calificarea de către preşedintele Traian Băsescu drept "penibilă" a Curţii Constituţionale.

Tensiunea a crescut odată cu pronunţarea magistraţilor asupra măsurilor de austeritate asumate de guvern ca urmare a termenilor conveniţi cu FMI pentru acordarea tranşelor de împrumut. CCR a fost de acord cu diminuarea cu 25 % a salariilor, însă a respins scăderea cu 15% a pensiilor.

Mai mult, judecătorii au dat liber recalculării pensiilor speciale, mai puţin a celor ale magistraţilor pe motiv că s-ar încălca independenţa justiţiei.

În faţa deciziei, guvernul a anunţat mărirea TVA de la 19% la 24%, pusă explicit de preşedintele Traian Băsescu în sarcina Curţii Constituţionale.

"Şi aici cred că este evident pentru oricine cât de penibilă poate fi o instituţie a statului român care spune «Da, facem pensiile după contribuţie, dar la o singură categorie, nu - cea în care sunt şi eu». (...) Regret enorm creşterea TVA-ului ca alternativă la decizia CCR. Pensionarii au fost puternic afectaţi de inflaţie, de creşterea preţurilor la alimente şi exact cei în numele cărora s-a făcut aşa-zisul bine de către Curtea Constituţională vor fi cei care vor suporta pe termen lung o măsură care a afectat puternic şi şansele de reluare a creşterii economice", a comentat şeful statului.

Cu toate acestea, în afară de "încurcătura" de la Legea educaţiei, puterea a avut câştig de cauză la Curtea Constituţională. Legea sistemului unitar de pensii, în prima variantă, dar şi în cea reexaminată, a trecut de magistraţi.

Opoziţia nu a avut succes nici cu reclamaţiile pe tema Legii salarizării unitare, nici cu sesizarea referitoare la bugetul pe 2011 şi sau la ordonanţa creditelor. De asemenea, Curtea "a oficializat" grupul parlamentar al independenţilor lui Gabriel Oprea.

O decizie care a pus în 2010 pe jar puterea a fost şi cea referitoare la transformarea Agenţiei Naţionale de Integritate într-o instituţie inutilă. Practic, ANI a fost lăsată de CCR fără instrumentele de control al averilor demnitarilor, în urma unei reclamaţii a fostului senator PSD Şerban Brădişteanu. Cu România încă că sub exigenţele Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi în acest caz preşedintele Traian Băsescu a luat atitudine, apreciind că, "în decizia sa, Curtea Constituţională a exagerat".

După câteva luni de contre în parlament pe tema noii legi ANI, aceasta a fost însă adoptată şi a trecut de CCR, chiar dacă opoziţia a reclamat că actul normativ a fost modificat la cererea şefului statului, peste limitele prevăzute de Constituţie.