Liderii europeni cer un loc la negocierile de pace cu Rusia. Putin se declară deschis dialogului, dar continuă atacurile asupra Ucrainei

Liderii europeni cer un loc la negocierile de pace cu Rusia. Putin se declară deschis dialogului, dar continuă atacurile asupra UcraineiSursa foto: Președinția Republicii Moldova

Liderii europeni au transmis, la summitul de la Berlin al Coaliției de Voință, că sunt pregătiți să poarte negocieri de pace cu Rusia în vederea încheierii războiului din Ucraina, însă orice acord trebuie să fie acceptabil pentru Kiev și pentru Europa, potrivit BBC. În paralel, emisarii americani au anunțat că Vladimir Putin ar accepta implicarea europenilor în discuții și garanții de securitate pentru Ucraina inspirate de articolul 5 al NATO. Moscova nu a confirmat aceste concesii, iar atacurile rusești asupra infrastructurii și orașelor ucrainene continuă.

Europa vrea să fie prezentă la negocierile de pace

Europa are o poziție comună în privința negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina și este pregătită să discute direct cu Rusia, au transmis liderii europeni reuniți la Berlin, la summitul Coaliției Voinței, format din statele care susțin Kievul.

Premierul britanic Andy Burnham a afirmat că „Europa are o poziție de negociere clară, consecventă și unită”, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că solicitările maximaliste ale Moscovei nu sunt realiste.

Mesajul european a venit după întâlnirea trilaterală desfășurată în orașul chinez Shenzhen, între președintele american Donald Trump, liderul rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Ulterior, Trump a participat telefonic la summitul de la Berlin, din Air Force One.

Jared Kushner, unul dintre cei doi emisari ai Washingtonului prezenți la Berlin, a declarat că Trump dorește să ajungă la un acord cu Moscova, având Europa alături.

Potrivit lui Kushner, președintele american a plecat de la discuțiile din China cu convingerea că pacea este posibilă.

Putin acceptă în principiu participarea Europei, dar cere clarificări

În conferința de presă susținută după întâlnirea cu Donald Trump și Xi Jinping, Vladimir Putin a abordat problema participării europene la negocierile de pace.

Liderul de la Kremlin a declarat că partea americană insistă ca europenii să fie incluși în discuții. Putin a afirmat că Rusia nu se opune în principiu acestei idei, dar dorește să afle mai întâi ce propuneri concrete va aduce Europa la masa negocierilor.

„De aceea, prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova pentru a-și clarifica pozițiile. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”, a declarat președintele rus.

Declarația sugerează o posibilă deschidere a Moscovei către un format de negocieri mai larg, însă nu reprezintă încă o acceptare explicită a participării europene la discuțiile propriu-zise.

În aceeași conferință, Putin a respins acuzațiile potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac împotriva Europei. El a criticat avertismentele unor lideri europeni privind posibilitatea unui conflict până în 2030 și a afirmat că Moscova nu intenționează să atace alte state.

Totuși, liderul rus a recunoscut că discuțiile despre securitatea europeană nu pot avea loc în mod util fără participarea europenilor.

Jared Kushner

Jared Kushner. Sursa foto: Captură video

Emisarul SUA spune că Rusia ar accepta garanții de securitate pentru Ucraina

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de delegația americană la Berlin a vizat posibilitatea acordării unor garanții de securitate Ucrainei, inspirate de articolul 5 al Tratatului NATO.

Jared Kushner a afirmat că Rusia ar fi devenit „confortabilă” cu ideea ca Ucraina să beneficieze de garanții construite pe principiul apărării colective prevăzut de articolul 5, care obligă statele membre NATO să acorde sprijin unui aliat atacat.

O asemenea formulă ar putea permite oferirea unor garanții de securitate Kievului fără ca Ucraina să devină efectiv membră a Alianței Nord-Atlantice.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski solicită de mult timp garanții comparabile cu cele oferite de articolul 5. Până acum, însă, nu au existat indicii clare că Vladimir Putin ar accepta o asemenea soluție.

Rusia se opune categoric aderării Ucrainei la NATO, iar relatările privind discuțiile dintre negociatorii americani și ruși indică posibilitatea unei formule alternative: garanții de securitate occidentale pentru Kiev, în schimbul unor concesii teritoriale dificile.

Deocamdată, afirmațiile lui Kushner nu au fost însoțite de o confirmare publică detaliată din partea Kremlinului privind condițiile și mecanismul unor asemenea garanții.

Zelenski și liderii europeni rămân sceptici cu privire la negocierile de pace

Optimismul exprimat de emisarii americani nu este împărtășit în aceeași măsură de liderii europeni și de președintele ucrainean.

Volodimir Zelenski a reamintit că Vladimir Putin a respins până acum propunerile de pace prezentate și a rezumat poziția liderului rus printr-o formulare categorică: „Putin a spus întotdeauna nu”.

Friedrich Merz a declarat că implicarea Statelor Unite crește șansele unui acord, dar a subliniat că Europa este dispusă să participe la discuții serioase despre securitatea europeană numai dacă acestea sunt însoțite, în primul rând, de negocieri serioase pentru încheierea războiului cu Ucraina.

„Aceste discuții trebuie să înceapă și vom accepta dacă sunt îndeplinite condiții acceptabile pentru Europa și Ucraina”, a afirmat cancelarul german.

Merz a respins și ideea împărțirii Europei în sfere de influență controlate de marile puteri, pe fondul temerilor că un asemenea subiect ar fi putut fi discutat la întâlnirea dintre Trump, Putin și Xi Jinping.

„Un format de tip Yalta nu va aduce pacea”, a declarat cancelarul german, făcând referire la acordul din 1945 dintre Statele Unite, Uniunea Sovietică și Marea Britanie, care a influențat organizarea Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Liderii europeni, nemulțumiți de summitul de la Shenzhen

Merz a încercat totodată să minimalizeze semnificația summitului de la Shenzhen, descriindu-l în principal drept o oportunitate pentru realizarea unei fotografii comune.

„Statele Unite înțeleg că nu poate exista pace fără noi. Noi, la rândul nostru, știm că perspectivele de pace cresc atunci când avem Statele Unite alături”, a afirmat cancelarul.

Premierul polonez Donald Tusk a criticat, la rândul său, descrierea lui Putin drept „prieten” de către Donald Trump, afirmând că liderul rus nu este și nu va fi prietenul Poloniei.

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut aliaților să facă eforturi suplimentare pentru furnizarea sistemelor de apărare antiaeriană de care Ucraina are nevoie pentru a respinge atacurile rusești. Macron a solicitat și redeschiderea discuției privind aderarea Ucrainei la NATO.

sursa: kremlin.ru

Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii și orașelor ucrainene

În ciuda declarațiilor privind disponibilitatea pentru negocieri, acțiunile militare ale Rusiei nu indică o reducere a intensității războiului.

Moscova continuă să atace infrastructura energetică a Ucrainei, în timp ce apropierea iernii amplifică riscurile pentru populația civilă.

În ziua în care delegațiile discutau în China și Germania, mai multe clădiri din centrul istoric al Kievului au fost lovite de drone. O persoană a murit în urma unui atac asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Podilskyi.

Ambasadele Olandei și Austriei, precum și Catedrala Sfântul Volodimir, au raportat pagube în urma atacurilor.

Putin a amenințat, de asemenea, că răspunsul Moscovei la un atac ucrainean asupra Podului Crimeii, care leagă Rusia de peninsula anexată, va fi „considerabil mai dureros” decât lovitura dată de Kiev.

Înainte de pace, încetare a focului locală

Liderul rus a afirmat că a discutat posibilitatea unei încetări temporare a focului în anumite zone, dar că a renunțat la această idee după atacul asupra podului.

În același timp, Putin a susținut că Rusia este interesată de încheierea conflictului și că este pregătită să facă compromisuri, acuzând Ucraina și Europa că nu manifestă aceeași disponibilitate.

„Vă asigur că nu avem absolut nicio dorință să continuăm acest conflict armat”, a declarat președintele rus.

Kievul și aliații săi europeni consideră însă că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii esențiale urmărește să slăbească rezistența Ucrainei prin privarea populației de electricitate și apă în timpul iernii.

Negocierile de pace rămân departe de un acord concret

Participarea Europei la eventualele negocieri de pace continuă să fie un subiect disputat. Deși emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au transmis că Moscova ar putea accepta extinderea formatului discuțiilor, oficialii ruși au avut o poziție mai rezervată.

Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că mai sunt multe lucruri de rezolvat înainte ca formatul negocierilor să poată fi extins și a sugerat că ar putea fi necesare mai multe runde de discuții preliminare.

În același timp, Rusia nu și-a modificat cererile privind teritoriile ucrainene și continuă operațiunile militare.

Pentru Ucraina și partenerii săi europeni, problema centrală nu este doar obținerea unui acord de încetare a focului, ci și existența unor garanții suficient de solide pentru ca Rusia să nu poată relua agresiunea după încheierea negocierilor.

Deocamdată, summitul de la Berlin a evidențiat o apropiere de poziții între Washington și capitalele europene în privința necesității unui dialog cu Moscova, dar și diferențe importante privind condițiile păcii și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Disponibilitatea declarată pentru negocieri nu a fost încă transformată într-un acord asupra teritoriilor, securității Ucrainei sau mecanismului de garantare a păcii. Iar în timp ce diplomația caută o formulă de compromis, războiul continuă pe teren.