Programul anticriză slăbeşte pârghiile legislative care veghează asupra cheltuirii banilor publici. Noua ordonanţă privind achiziţiile publice îi avantajează pe clienţii politici.
Guvernul Boc a luat în vizor legislaţia privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, aducându-i modificări cu dublă măsură. Sumele care pot fi distribuite dis creţionar de autorităţi, fără licitaţie, au crescut la sute de mii de euro, iar statul poate „pompa” mai uşor bani în conturile firmelor. Pretextele oficiale invocate de guvern: debirocratizare şi o circulaţie eficientă a „leului în economie”.
Şi statutul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) - care rezolvă neregulile în atribuirea contractelor cu statul - a fost modificat: instituţia funcţionează acum pe lângă Secretariatul General al Guvernului. Ordonanţa-problemă
Astfel, ordonanţa de urgenţă (19/2009) prin care guvernul PDLPSD reglementează sistemul de achiziţii publice, aprobată în şedinţa executivului din 7 martie şi intrată în vigoare pe 12 martie, „faultează” principiile transpa renţei şi concurenţei în zona afacerilor cu statul.
În urma sedinţei de guvern în care a fost adoptată noua ordonanţă, premierul Emil Boc preciza că, prin respectivul act normativ, legislaţia românească a fost aliniată la cea a Uniunii Europene. „Am dorit ca prin aceste modificări să eliminăm barierele birocratice, să întărim controlul şi transparenţa cheltuirii banilor publici şi să scurtăm termenele în domeniul achiziţiilor publice, pentru ca proiec tele de investiţii pe care ni le-am propus să se realizeze la timp”, a declarat Boc. Modificări repetate Primul semn de generozitate al guvernului Boc e stipulat în articolul II, alin. 4 al noii ordonanţe. Potrivit acestuia, „autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 de euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări”.
Cu alte cuvinte, o instituţie a statului - de la agenţiile guvernamentale până la consiliile locale - poate încredinţa fără licitaţie 14.999 de euro unui agent economic. Din cauza acestei prevederi, terţi operatori de pe piaţă nu pot lansa oferte de produse sau servicii mai ieftine, întrucât intenţia instituţiei de a le achiziţiona nu este făcută publică.
De asemenea, prin contracte repetate de câte 14.999 de euro, autorităţile pot alimenta arbitrar conturile unor societăţi anonime.
Potrivit ordonanţei iniţiale (34/2006) de achiziţii publice, emisă de guvernul Tăriceanu, suma maximă pe care instituţiile o puteau plăti printr-un contract direct, fără licitaţie, era de 5.000 de euro. Tot fostul executiv a apucat să dubleze această valoare: 10.000 de euro. Entuziasm funcţionăresc Într-un comunicat remis ieri, Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achi ziţiilor Publi ce (ANRMAP), al cărei rol e să verifice legalitatea contractelor din banii statului, a salutat schimbarea nivelurilor valorice a sumelor ce pot fi încredinţate direct, principalul motiv al aprecierilor fiind chiar diminuarea obligaţiilor pe care le au contractorii. „Creşterea pragului la cumpărarea directă are ca efect reducerea sarcinilor administrative ale autorităţilor contractante în cazul a aproximativ 10.000 de proceduri de atribuire, ceea ce înseamnă 10- 15 la sută din numărul total de proceduri la nivel de ţară”, precizează comunicatul. Cerere de 750.000 de euro O altă modificare impusă prin ordonanţa emisă săptămâna trecută vizează sumele care pot fi plătite de stat graţie unor contracte încheiate prin aplicarea sistemului „cerere de ofertă”. Aceasta este o procedură simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai multe firme. Practic, în funcţie de contractele pe care trebuie să le încheie, statul solicită oferte de la anumite societăţi pentru livrarea unor produse sau servicii. Î
n cazul acesta, operatorii economici nu vin către autoritatea contractantă, cum se întâmplă în cazul unei licitaţii, ci invers: statul se adresează direct firmei X pentru un anumit contract. Potrivit actului normativ iniţial, din 2006, instituţiile aveau posibilitatea de a aplica procedura „cererii de ofertă” în limita a 40.000 de euro pentru contracte de furnizare şi de servicii şi 250.000 de euro pentru contractele de lucrări. Dacă valoarea tranzacţiei depăşea acest nivel, se impunea organizarea licitaţiei.
Primul pas în mărirea acestor praguri a fost făcut în regimul trecut. Prin Ordonanţa 94/2007, guvernul Tăriceanu a deschis şi mai larg uşa către vistieria statului: autoritatea contractantă avea dreptul de a „sări” peste licitaţie în cazul în care valoarea unui contract nu depăşea 75.000 de euro (furnizare şi servicii) şi 500.000 de euro (lucrări). Prin noua lege a achiziţiilor publice, firmele au posibilitatea ca, printr-o „cerere de ofertă”, să îşi „tragă” până la 750.000 de euro, pentru un contract de lucrări, şi 100.000 de euro - pentru furnizări sau servicii. Guvernul Boc a invocat legislaţia din Polonia şi Cehia, ţări unde pragurile valorice în achiziţiile publice sunt similare cu cele noi din România.
50%
cu atât a crescut plafonul minim pentru organizarea licitaţiilor în cazul lucrărilor publice
MODĂ VECHE
Primăria lui Oprescu preferă achiziţiile fără licitaţie Administraţia Lacurilor şi Administraţia Cimitirelor, două dintre direcţiile din subordinea Primăriei Capitalei, la care primarul Sorin Oprescu şi-a numit directorii astă-vară, s-au remarcat până acum prin achiziţii publice fără licitaţie. Cumpărarea de carburanţi, angajarea unei firme de pază sau a unei case de avocatură, toate s-au făcut prin selecţie de oferte, pretextul fiind graba şi valoarea mică a contractelor. Directorii celor două administraţii, Gabriel Iosif şi Bogdan Tănase, au motivat de fiecare dată că se grăbeau să cumpere motorină, deoarece contractul vechi expira şi venea iarna sau că trebuia să angajeze firma de pază deoarece expira contractul cu vechea firmă.
În pofida explicaţiilor oficiale, date de regulă greoi şi incomplet, actele intrate în posesia EVZ au arătat că Administraţia Lacurilor a cumpărat, fără licitaţie, motorină de 156.000 de euro de la o firmă din Constanţa şi că paza, parcurilor şi a mormintelor s-a dat, tot fără licitaţie, pe mâna unei firme cu un singur angajat! Despre acest contract, chiar directorul Gabriel Iosif recunoştea că e în valoare de 2,2 milioane de euro. (Dollores Benezic)
"Creşterea pragului la cumpărarea directă are ca efect re ducerea sarcinilor administrative ale autorităţilor contractante."
Cristina Trăilă preşedintele ANRMAP
FĂRĂ TRANSPARENŢĂ Publicitate pe ochi frumoşi
Noile reglementări influen ţează şi derularea contractelor de publicitate (anunţuri, informări etc.) încheiate de instituţiile statului, „faultând” principiul transparenţei. Dacă până joia trecută, autorităţile aveau obligaţia de a publica un anunţ de participare şi unul de atribuire a contractelor de publicitate doar dacă valoarea lor depăşea 2.000 de euro, acum această sumă a fost mărită de 10 ori, la 20.000 de euro. Practic, companiile de presă, comunicare şi PR nu află dacă vreo instituţie are nevoie de servicii de publicitate şi nici cine şi-a adjudecat contractul, dacă acesta este, spre exemplu, de 19.999 de euro.
CU DEDICAŢIE. Multe ziare ar putea primi publicitate de stat
în funcţie de serviciile aduse clientelei politice
„Creşterea de 10 ori a pragului minim de publicitate mi se pare o măsură de restrângere a com petiţiei, în scopul înlesnirii unor înţelegeri pe sub mână. Prin această măsură, se poate încerca mai uşor cumpărarea mass-media prin contracte de publicitate, dar şi servirea clientelei politice”, crede Radu Nicolae, directorul Centrului pentru Resurse Juridice. El a adăugat: „Probabil că sunt o mulţime de firme/agenţii de publicitate conectate politic care pot prelua serviciile de publicitate pentru programele finanţate din fonduri europene, iar o prea mare transparenţă este riscantă”.
Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, ne-a declarat: „Creşterea pra gului la 20.000 de euro nu face decât să le permită autorităţilor publice să se eschiveze de la obligaţiile de transparenţă. Măsura adop tată în 2006 (2.000 de euro - n.r.) era menită să împiedice acordarea de publicitate din bani publici pe criterii preferenţiale. Noile prevederi cresc, de fapt, şansa unei astfel de alocări netransparente şi, probabil, preferenţiale”.
EXEMPLE
Ministerele fac achiziţii prin cerere de ofertă Statul are deja „pe ţeavă” încheierea mai multor contracte de furnizare de servicii prin cerere de ofertă. Ministerul Transporturilor va achiziţiona în perioada următoare, prin cerere de ofertă, servicii juridice şi financiare în valoare de circa 354.000 de lei (aproximativ 82.300 de euro) pentru lichidarea SC VIA STAR SA.
Tot prin cerere de ofertă va beneficia şi ministerul condus de Theodor Paleologu de întreţinerea parcului auto sau de servicii de telefonie fixă şi mobilă, valoarea contractelor situându-se la circa 150.000 de lei. Pe de altă parte, ministerul condus de PSD-istul Nicolae Nemirschi este gata să dea 550.000 de euro pe promovarea programului post operaţional pe mediu în presă, altă jumătate de milion de euro va intra în contul firmelor interesate să elaboreze materialele de promovare. (Cristina Sbîrn)
PREMISE DE CORUPŢIE
Nicolae: „Clienţii politici, acces fără competiţie”
„Satisfacerea clientelei politice”, „eludarea unei competiţii strân se” şi „incapacitatea ma na ge rială” sunt, în opinia lui Radu Nicolae directorul Cen trului pentru Re sur se Juridice (CRJ), principalele motive care au dus la schimbarea legislaţiei privind achi ziţiile publice.
„Acum, clienţii politici au acces fără foarte mare competiţie şi fără întocmirea de dosare complexe de licitaţie la fondurile publice”, a precizat Nicolae. Creşterea pragu rilor valorice a contractelor ce pot fi atribuite fără organizarea unei licitaţii este văzută de directorul CRJ şi ca o dovadă a inca pacităţii manageriale a autorităţilor de a organiza corect o procedură de achiziţii publice. FĂRĂ CONCURENŢĂ Firmele străine, defavorizate
Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) a unui anunţ de participare la procedura de atribuire a unui contract de lucrări nu este necesară, dacă valoarea lui este mai mică de 5.000.000 de euro. Astfel, potrivit noii ordonanţe a guvernului Boc, companiile externe sunt defavorizate din start în competiţia pentru un contract de 4.999.999 de euro, întrucât el nu este făcut public în JOUE - baza europeană de centralizare a contractelor pe bani din bugetul de stat. Decizia de a permite con cu renţa internaţională e lăsată la latitudinea autorităţilor contractante.
DEZBATE ACEST SUBIECTE PE EVZ.RO.
Recomandările noastre
