Judecătorii de la Curtea Constituțională au discutat, în ședința de astăzi, mai multe legi de interes major. Una dintre ele a fost trimisă de președintele României, Klaus Iohannis. PNL și USR. Una dintre aceste legi se referă la neconstituţionalitatea modificărilor aduse Legii concurenţei. Este vorba despre o sesizare în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996.

UPDATE. „Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, obiecții formulate de senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România și de Președintele României;

În cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, constatând identitatea de obiect a cauzelor, a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arată într-un comunicat al Curții Costituționale.

Ce a sesizat Iohannis

Una dintre aceste legi se referă la neconstituţionalitatea modificărilor aduse Legii concurenţei. Este vorba despre o sesizare în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996.

„Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale", se arată în sesizarea lui Klaus Iohannis la CCR privind actul normativ care i-a fost transmis de Parlament în vederea promulgării pe 6 iulie.

Președintele susţine că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Şeful statului indică faptul că actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar la Senat i-au fost aduse 38 de modificări la peste 20 de articole, care au vizat compunerea plenului Consiliului Concurenţei, modalitatea de numire a membrilor plenului, stabilirea atribuţiilor acestora, modificarea condiţiilor pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, modificarea reglementărilor în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei.

Totodată, Klaus Iohannis contestă modificarea dispoziţiilor referitoare la aspectele examinate şi dezbătute în plen de Consiliul Concurenţei, funcţiile publice de specialitate din cadrul instituţiei, interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice, modificarea statutului secretarului general şi al secretarului general adjunct şi, nu în ultimul rând, introducerea art. II şi art. III, cu efect direct în ceea ce priveşte schimbarea conducerii Consiliului Concurenţei.

„O intervenţie legislativă de o asemenea amploare şi realizată cu privire la dispoziţii de o importanţă deosebită din cuprinsul Legii nr. 21/1996 ce reglementează funcţionarea unei autorităţi autonome cu responsabilităţi clare în statul român şi în aplicarea dispoziţiilor tratatelor şi legislaţiei Uniunii Europene nu numai că deturnează actul normativ de la scopul iniţiatorului şi de la forma adoptată de Camera Deputaţilor, dar reprezintă şi o încălcare flagrantă a principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2), prin raportare la art. 75 din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", subliniază Iohannis.

Condiţia pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei

În președintelui, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor din Constituţie, prin continuarea parcursului legislativ după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de Legea fundamentală.

Potrivit preşedintelui Iohannis, condiţia necesară pentru a fi numit în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei, prevăzută de actul normativ, „să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare" - contravine Constituţiei, întrucât instituie o decădere perpetuă din acest drept.

De asemenea, condiţia conform căreia "persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială" contravine prevederilor din Constituţie în componenta privind calitatea legii, susţine şeful statului.

Preşedintele Iohannis arată şi că prevederea conform căreia „în cazul nedepunerii jurământului, din culpă proprie, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii de numire, membrul numit este considerat demisionar, urmând a se relua procedura numirii altei persoane pentru funcţia devenită vacantă, pentru durata rămasă din mandat" contravine Legii fundamentale.

Iohannis precizează că prevederile referitoare la funcţiile publice de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei contravin Legii fundamentale, considerând că această sintagmă este neclară şi nu se corelează cu prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Şeful statului menţionează şi că prevederile referitoare la secretarul general şi secretarul general adjunct al Consiliului Concurenţei sunt neclare, dar şi că prin soluţia legislativă adoptată se creează, pe de o parte, un paralelism legislativ, iar, pe de altă parte, o contradicţie cu alte reglementări în vigoare.

„O astfel de reglementare nu poate fi acceptată nici din perspectiva respectării principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituţia României. Într-o astfel de situaţie, s-ar institui un regim diferenţiat pentru aceste două funcţii ale Consiliului Concurenţei unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică (secretari generali/secretari generali adjuncţi ai unor autorităţi administrative autonome), ceea ce este contrar principiului egalităţii în drepturi, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", explică Iohannis.

Şeful statului mai critică prevederile conform cărora, „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei. Actualii membri ai Consiliului pot fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţiile prevăzute de prezenta lege".

Astfel, el indică faptul că, în realitate, mandatele în curs ale membrilor Consiliului Concurenţei vor înceta la data depunerii jurământului de către membrii Consiliului Concurenţei ce vor fi numiţi prin hotărâre a Camerei Deputaţilor şi Senatului, arătând că se încalcă principiului neretroactivităţii legii civile.

Iohannis face apel la directivele UE

Preşedintele Iohannis adaugă că demararea procedurilor pentru numirea tuturor membrilor Consiliului Concurenţei - cu consecinţa afectării mandatelor neepuizate ale actualilor membri ai Consiliului - echivalează cu nerespectarea de către statul român a obligaţiei de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi implicit cu încălcarea Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre, astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 este neconstituţională în ansamblul său.