Vladimir Putin nu trimite trupe în Ucraina pentru a proteja interesele Rusiei în străinătate, ci încearcă, mai degrabă, să-și protejeze regimul de acasă.

După ce forțele ruse au reușit să ocupe obiective importante în Crimeea, scopul lor nu este doar să creeze haos în Ucraina, ci și să păstreze regimul cleptocratic din Rusia, scrie David Satter, publicist al Institutului Hudson, primul corespondent american care a fost expulzat din Rusia, după Războiul Rece, în publicația online The Daily Beast.

Rusia și Ucraina în timpul lui Ianukovici au avut aceeași formă de guvernământ, condusă de oligarhia criminală, de aceea revoluția care l-a alungat de la putere pe fostul președinte ucrainean este un precedent ce se poate aplica perfect la Rusia lui Putin. De aceea, din punctul de vedere al regimului rus, revoluția ucraineană trebuie oprită cu orice mijloace.

În momentul de față, Rusia este calmă, iar sondajele de opinie arată că 75% dintre respondenți consideră că ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu se poate repeta în Rusia. Sentimentul public poate suferi, însă, schimbări dramatice, așa că autoritățile ruse nu vor să riște nimic.

La doar câteva ore de la finalul Olimpiadei de la Soci, un tribunal rus a condamnat activiști ai opoziției la închisoare pentru 2-4 ani, pentru că au participat la un miting de protest în mai 2012 când a fost instalat în funcție președintele Vladimir Putin. Când oamenii au ieșit în stradă, pentru a protesta față de verdictul dat de judecători, sute de oameni au fost arestați.

„Rusia a restricționat și ceea ce a rămas din presa independentă. Iuri Fedutinov, director al postului de radio independent Ekho Moskvy, a fost îndepărtat de la conducerea acestuia, printr-o măsură consideră politică, pentru schimbarea direcției editoriale. Postul independent de televiziune Dozhd a fost eliminat de pe satelit și rețele de cablu și eu am fost alungat din Rusia, când eram consilier pentru postul Europa Liberă”, spune Satter. Rusia și Ucraina reflectă moștenirea comunismului, care a distrus orice simț al valorilor morale, ambele state fiind conduse de oligarhi interesați doar de acumularea de avere, prin orice mijloace.

În Ucraina, Ianukovici a preluat puterea și a început să privatizeze pentru propriul interes și al celor din imediata lui apropiere. În trei ani, fiul său, Olexander, medic stomatolog, a devenit multimiliardar. Proprietarii afacerilor au primit prețuri sub cele ale pieței pentru firmele lor, fiind amenințați că vor fi ruinați de tribunale și inspectori guvernamentali.

În Rusia, procesul a fost similar. Confiscarea  proprietăților a început în 2003, după arestarea președintelui companiei petroliere Iukos, Mihail Hodorkovski. În prezent, mii de oameni de afaceri se află în arest preventiv pentru acuzații fictive și în beneficiul competitorilor lor. Regimuri abuzive

Pentru a face avere atât de rapid și la o asemenea scală, este necesară eliminarea legilor statului de drept. Rezultatul a fost că în Rusia și Ucraina, fiecare persoană era conștientă că se află la mila autorităților, care ar putea să îi trimită la închisoare și ar putea să le confiște proprietățile la orice oră.

În aceste condiții a avut loc revolta contra lui Ianukovici. Calea europeană este populară în Ucraina nu doar din motive economice, ci pentru că oferă posibilitatea adoptării unor practici europene, inclusiv ale statului de drept. Când Ianukovici a refuzat Acordul de asociere cu UE a provocat o revoltă în rândul celor care au pierdut speranța pentru un viitor mai democratic.

Regimul Putin a fost protejat de creșterea economică, în general, dar condițiile care au dus la o creștere de 7,2% nu mai există. Nivelul de trai a fost asigurat de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale, de scăderea prețurilor la bunurile importate, iar lipsa investițiilor a fost compensată de folosirea moștenirii sovietice. În absența acestor factori, creșterea s-a redus la 1,2%, cu puține șanse de îmbunătățire.  

În 2011 și 2012, Moscova a înregistrat cele mai mari proteste de după căderea Uniunii Sovietice, din cauza fraudării alegerilor și decizia lui Putin de a candida pentru al treilea mandat. Protestele s-au liniștit, dar cu situația economică acum mai proastă, ar putea renaște.

Revoluția din Ucraina este un exemplu puternic al capacității oamenilor de a prelua controlul propriului destin. Lecția ar putea fi foarte bună pentru ruși, dacă i-ar inspira pe liderii de la Moscova să ia măsuri pentru o reformă reală. Invazia din Crimeea arată că Putin a ales, însă, să combată schimbarea cu agresiune străină. Acest lucru nu va conduce doar la o continuare a crizei din Ucraina, ci și la o posibilă confruntare periculoasă între conducători și cei conduși, în cea de-a doua putere nucleară a lumii, precizează sursa citată.