– Alo! Doamna Rodi? Ce face cea mai frumoasă dintre actrițe? La mulți ani! Cum petreceți?

– Hahaha! E urare sau interviu? Ziua de naștere o serbez într-o activitate atomică. Dimineață mi-am dus nepoata, pe Catinca, la grădiniță și i-am uitat acasă pachetul cu mâncare. A fost o tragedie! Eu nu știam că pachețelul cu mâncare este felul lor de a se lăuda unul la altul! Am alergat, i-am luat ceva pe drum, dar tot nu era ce trebuia.


– După aceea v-ați li niștit? Ați avut timp să vă gândiți că este ziua dumneavoastră?

– După aceea am fugit iar, la un post de radio, unde am fost sărbătorită în direct. Nu e de colea să fii o femeie de vârsta mea și să fii gratulată de doi bărbați, dintre care unul e Marius Manole, și să fii subiectul emisiunii și să te bucuri. Mă simțeam ca o odaliscă. În timpul emisunii m-a sunat să mă felicite Dan Nuțu, ceea ce mi-a provocat o mare bucurie. Pentru noi, Dan Nuțu era Himalaya, nu mai era nimeni ca el, multe fete oftau în somn după el pe vremea aceea.


FOTO: Rodica Mandache și Marius Manole



Am primit multe flori, am primit parfum, multe daruri. Am fost răsfățată. Acum am ajuns acasă, mă schimb și merg la altă emisiune în direct. După aceea merg la repetiții. Am să plec de acasă cu niște pantofi urâți, pentru că nu îi găsesc pe cei pe care îi vreau eu! (Râde).


FOTO: Scenă din piesa de la Teatrul Odeon – „Pyramus & Thisbe 4 You”. FOTOGRAFIE: TEATRUL ODEON



– La teatru?

– Aaaa. Diseară (aseară, n.r.) joc, la Odeon, într-un spectacol superb „Pyramus & Thisbe 4 You”. Îl jucăm de nouă ani. Este un spectacol pus de Alexandru Dabija, un exercițiu Shakespeare, care îmi arată cât de tânără, de talentată și de deșteaptă sunt! După aceea … Nu mai știu ce fac. Dar la cât sunt eu de norocoasă, cine știe ce suprize frumoase îmi mai sunt rezervate! Pentru că azi am primit multe lucruri senzaționale, spectaculoase, de la oameni extraordinari, fete și băieți, parfum și alte lucruri spectaculoase. Acum mă încalț, mă îmbrac, pun lucrurile la loc. Nu mai am timp să spun „Nu știu. Nu vreau. Nu pot.” Propozițiile scurte cu „nu” mi-au ieșit din dicționar demult.

– Ați fost răsfățată, așadar… ( Dar povestea mergea înainte, independent de … gândurile sau întrebările noastre).

– Mi-aș dori dori să văd colegele de liceu. Îmi mai doresc să mă distribuie un regizor într-o piesă în care să simt plăcerea aceea senzuală să joc pentru mine, pentru ei, pentru spectatori, să vină lumea și să pară că ești îndrăgostită. Un rol care să-mi solicite marginile. Altădată nu aveam maluri, nu aveam limite. Aș vrea să știu dacă acum am! Mi-ar face plăcere să stau în cap dacă regizorul o cere, să alerg. Dar toate acestea țin de Dumnezeu. Și cred că Dumnezeu mă iubește.

– Alte dorințe…

– Aș dori ca fata mea, Diana Mihailopol, regizor, care mi-a făcut numai bucurii anul acesta să fie sănătoasă, să le poată face pe toate. Pe lângă cartea de poezii pe care a scos-o, a pus la radio o piesă românească, este un căutător de piese românești, ceea ce mă bucură enorm. Diana gândește ca o persoană din alt secol. Îmi place. Suntem o familie numeroasă. Duminică am venit acasă cu cea mică, și jumătate din familie era la masă și se bucura. Un tablou extraordinar, ceva mai frumos nu cred că există.

– Ca profesor, și în cariera artistică aveți dorințe?

– Am studenți și mă rog la Dumnezeu să aibă grjă de ei. Iar ei să aibă poftă de lucru, dragoste de teatru, bucuria lucrului făcut cu greu, așa cum am avut eu. Sunt alte generații… Fac o emisiune cu Emilia Popescu. O Emilia Popescu complet diferită și foarte la fel…. Mă face să râd, mă bucură, are o ironie nu răutăcioasă, are o ironie generoasă, are o stare ludică permanentă, cum au numai actorii. Îmi face zilele luminoase. Multă lume m-a felicitat astăzi, dar Emilia m-a felicitat la 6 dimineața, când ea se scoală la 11.00! Pentru prima dată în viață, eu, astăzi, dormeam! M-a sunat multă lume: Dana Dogaru, Manuela Ciucur. Poți să spui: „Uite că pe fetele astea le iubesc!”. Mulți m-au „semesuit”. Știi vorba aia – în viață ai tot ce îți dorești, păcat că vin puțin prea târziu. Dacă se întâmpla asta la 30 de ani, la 40 de ani, era altceva. Dar am o casă frumoasă, multe flori, liniște, joc. Toate acestea mă fac să cred în tot ce e bun și că ne așteaptă lucruri bune. Mă bucur că m-ai sunat tu să îmi spui „La mulți ani!”, că voi o să publicați acest articol care o va bucura pe mama mea, care îmi va spune: „Uite, scrie despre tine!”.