Radiografia Binomului Kovesi-Coldea: Unul din doi magistrați a fost filat între 2014 și 2018

sursa foto: arhiva EvZ

Aproape 3.000 de magistrrați au fost urmăriți și ascultați între anii 2014-2018 de Binomul Kovesi-Coldea, în 1.443 de dosare penale, se arată într-un raport al Inspecției Judiciare (IJ) înaintat CSM. Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM – vizat și el de un dosar al DNA în perioada respectivă – a calculat că unul din doi magistraţi din România a fost interceptat de DNA în perioada în care la conducerea DNA se afla Laura Codruța Kovesi, iar la SRI șeful operativ era Florian Coldea.

„Magistraţii au fost supravegheaţi cu vârf şi îndesat”, a declarat inspectorul-șef al IJ Lucian Netejoru pentru Antena 3. „În ceea ce priveşte numărul dosarelor înregistrate, vizând magistraţii, acestea au fost – în perioada de referinţă 1 ianuarie 2014 şi până la mijlocul anului trecut – 1.443 de dosare, vizând nu mai puţin de 1.962 de judecători şi 845 de procurori”, a dezvăluit șeful IJ.

Netejoru, el însuși vizat într-un dosar

„Aceste dosare ale DNA-ului au vizat 13 judecători membri sau foşti membri ai CSM-ului şi doi membri care erau procurori, doi membri sau foşti membri ai CSM. În privinţa dosarelor soluţionate, au fost, în ceea ce priveşte judecătorii, 1.208 de dosare vizând 1.604 judecători, rămânând la 30 iulie 2018 un număr de 235 de dosare nesoluţionate vizând 433 de judecători”, a completat Netejoru. Nesoluţionate sunt cauzele vizând doi membri ai CSM şi şapte inspectori judiciari, printre care se numără şi Lucian Netejoru, cu care a vorbit primul despre dosarele penale ale magistraților, în 27 iulie 2018, fostul adjunct al Laurei Codruța Koves, Marius Iacob, declara că la DNA ar fi fost înregistrate aproximativ 300 de dosare în care sunt cercetați magistrați.

Filmul care rupe netul. Netflix dă lovitura cu un thriler profund

Vești proaste despre Florin Piersic. Ar putea rămâne fără picior - surse

Avocatul Toni Neacșu „traduce” raportul IJ

Avocatul Toni Neacşu (n.r. – fost membru CSM condamnat cu suspendare în 2015 într-un dosar al DNA) a comentat dezvăluirile făcute de şeful Inspecţiei Judiciare: „În ce priveşte mandatele de supraveghere (interceptare telefonică, supraveghere audio-video, filaj ş.a.) numai de către Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie au fost emise în această perioadă, la solicitarea DNA, 942 de mandate pe numele unor magistraţi. Vârful a fost, raportat la anii controlaţi, în 2015 (413 mandate) şi 2014 (313 mandate), după care, odată cu dezbaterile publice vizând abuzurile DNA cererile au scăzut, ajungând la doar 48 de mandate în 2017. Şi numai această scădere bruscă şi e suficient să înţelegem dimensiunea practicilor abuzive anterioare anului 2016. Aş fi curios şi în legătură cu statisticile celor mai negri ani, de dinainte de 2014. Nota bene, în acest număr nu intră mandatele date pe siguranţă naţională la cererea SRI, ci doar cererile formulate pentru infracţiuni de corupţie de către DNA. (…) Trăgând linie, rezultă că unul din doi magistraţi (în total există 6.500 de judecători şi procurori) a fost supravegheat tehnic, altfel spus a fost ascultat, interceptat ori filat”.