Klaus Iohannis, președintele României, împreună cu Pedro Sánchez, premierul Spaniei, au susținut astăzi declarații comune. Întâlnirea a avut loc în contextul conflictului din estul Europei, Ucraina. Implicațiile profunde ale conflictului rusp-ucrainean în planul securității euroatlantice, dar și în cel al gestionării situației umanitare și al evoluțiilor în domeniul energiei, au primat pe lista subiectelor de discuție.

Joi, 17 martie, președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit cu premierul spaniol, Pedro Sánchez, pentru a discuta despre efectele războiului din Ucraina, cât și despre măsurile necesare în contextul actual.

Klaus Iohannis a precizat faptul că România și Spania au dezvoltat de-a lungul timpului legături puternice. „Am formulat la reuniunea informală a Consiliului European de la Versailles de săptămâna trecută o serie de decizii importante, care vizează eliminarea dependențelor energetice de Federația Rusă”, a continuat președintele român.

România și Spania au opinii convergente cu privire la importanța pe care o acordăm dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurării interconectărilor între statele membre, creșterii producției și a capacităților de stocare. România este dispusă să pună la dispoziție propria infrastructura energetică pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple.

Diana, învinsă de Șoșoacă. Culisele unei decizii care a bulversat alegerile prezidențiale

Angajatul esențial la orice bloc. Costă ceva, dar amenzile sunt mai mari

Măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere și securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova și a Ucrainei.

Klaus Iohannis a transmis faptul că „Războiul din Ucraina înseamnă în primul rând, o profundă criză umanitară”.

Sunt devastatoare dramele a milioane de ucraineni care sunt nevoiți să își părăsească țara aflată sub bombardamente. Din primul moment, România a acordat sprijinul deplin tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră.

Au fost discutate măsurile adoptate de România, în special operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează și transferă în Ucraina ajutorul umanitar internațional. Iohannis a adaugat ca, dacă va fi nevoie, va fi ajutată și Republica Moldova în acest fel.

Noul concept strategic aliat, care va fi adoptat la Madrid, va trebui să reflecte adecvat noua realitate de securitate (...) nouă situație necesită consolidarea consistentă a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în sudul său, unde se află România, inclusiv prin crearea rapidă a grupului de luptă amplasat în țara noastră.

Contăm pe sprijinul Spaniei în acest sens (...) România va continua să acţioneze, la rândul său, ca stat responsabil, contribuitor la securitatea regională şi euroatlantică, alături de Spania şi de ceilalţi aliaţi.

Premierului spaniol, Pedro Sánchez, a început discursul cu transmiterea mesajului că vizita sa în România este foarte importantă pentru statul spaniol. Românii și spaniolii sunt două popoare înfrăţite, care au relaţii extraordinar de bune pe plan social, dar şi comercial.

Sánchez afirmă faptul că se pot face îmbunătățiri în ceea ce privește investițiile dintre Spania în România.

Președintele Iohannis şi cu mine (...) ne-am dori să aibă loc în acest an, un summit bilateral între cele două guverne pentru a putea întări și mai mult relațiile bilaterale dintre cele două state.

În legătură cu războiul ruso-ucrainean, Pedro Sánchez a avut de declarat mai multe lucruri de mare importanță pentru relația dintre Spania și România, cât și de importanță internaațională:

De-a lungul multor ani, Putin a încercat să slăbească Uniunea Europeană. (...) A intervenit în acest sens în felurite feluri. Cu toţii știm că a folosit și cyber attack, s-a folosit de tehnologie, dar a folosit şi instrumente mai clasice, cum ar fi invazia aceasta unilaterală, intervenția Rusiei în Ucraina.

Premierul spaniol consideră că „trebuie să fim conştienţi de unde a pornit acest conflict” și „de ce a invadat Putin Ucraina”.

Putin a atacat Ucraina pentru că o percepe ca pe o amenințare la procesul democratic. Putin încearcă să slăbească UE pentru că o vede ca pe o ameninţare, un proiect geopolitic la scară globală şi fundamentat pe valori opuse regimului de la Moscova.

Conform acestuia sunt la mijloc democrația și respectarea drepturilor omului, trebuie „să fim uniţi, aşa cum am fost încă de la începutul acestei invazii, toate guvernele, toate societăţile să fie unite în jurul guvernelor ţărilor proprii”.

Putin a crezut că vom acţiona fiecare separat, nu credea că comunitatea internaţională va da dovadă de această uniune, dar lucrurile l-au contrazis, realitatea l-a contrazis, România, Spania şi multe alte ţări, aş putea spune chiar 40 de țări, au intervenit în mod unitar și au fost de acord ca Tribunalul Internațional să cerceteze acest genocid pe care guvernul din Rusia îl face în Ucraina.

Reprezentanții celor două țări au punctat faptul că cea mai importantă este unitatea. „Este cel mai bun lucru pe care putem să îl facem împotriva acestei invazii a lui Putin. Europa este mai unită astăzi”, a adaugat premierul spaniol.