Kelemen Hunor, candidatul UDMR la alegerile prezidențiale, a afirmat, duminică seară, după publicarea primelor exit polluri, că pentru reprezentanţii formaţiunii urmează mobilizarea pentru alegerile parlamentare, foarte importante, pentru că ”urmează decizii destul de dificile pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate”.

Liderul UDMR a anunţat că decizia privind susţinerea unui candidat în turul al doilea se va lua pe 2 decembrie.

„Vreau să le mulţumesc tuturor celor care astăzi mi-au acordat un vot de încredere. Mă omorează fircare vot”, a spus Kelemen Hunor.

El a precizat că UDMR va reprezenta în continuare ”vocea raţiunii”.

Alegeri prezidențiale 2024. Cine este Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este deputat. S-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cârţa, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), potrivit CV-ului publicat pe www.cdep.ro.

Între 1990 şi 1997, a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între 1993 şi 1997, a fost redactor la revista culturală "Korunk".

Kelemen Hunor a devenit membru UDMR în 1997, iar din 2011 este preşedintele al partidului. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (23 dec.2009 - 6 febr.2012; 9 febr.2012 - 7 mai 2012); vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (mart. - oct. 2014), vicepremier (23 dec. 2020 - 25 nov. 2021; 25 nov.2021 - iun. 2023).

Este deputat UDMR începând din 2000, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita la toate rundele de alegeri. În perioada 2003-2014, a fost preşedinte al Fundaţiei pentru Şcoală (Iskola Alapitvany).

Slogan electoral: "Respekt pentru toţi".

Alegeri prezidențiale 2024

Peste 18 milioane de alegători au fost aşteptaţi duminică la urne, în cele aproape 19.000 de secţii, care s-au deschis la ora 7,00 în ţară, pentru a pune ştampila pe unul dintre cei 14 candidaţi intraţi în cursa prezidenţială. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară au fost organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti au fost aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.