Sursa foto: Arhivă/EVZ
Din cuprinsul articolului
50,6% dintre români ar fi dispuși să își acorde votul unui partid nou la viitoarele alegeri, arată cel mai recent studiu INSCOP Research, derulat între 1 și 9 septembrie 2025. „Nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice, evidențiat prin cei 55% dintre români care declară că și-ar dori dispariția acestora și înlocuirea cu partide noi și 50% care declară că ar vota un partid nou înființat, sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Românii își doresc înlocuirea partidelor actuale
Potrivit rezultatelor, 55,1% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, 40,7% resping această idee, iar 4,1% nu știu sau nu răspund.
Printre cei care susțin desființarea partidelor existente se numără 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre susținătorii USR și 71% dintre alegătorii AUR. De asemenea, procentul este de 58% în rândul bărbaților și de 53% în cazul femeilor.
Tinerii sunt cei mai favorabili acestei idei: 62% dintre cei sub 30 de ani și 58% dintre persoanele între 30 și 44 de ani. În rândul celor între 45 și 59 de ani procentul este de 51%, iar pentru cei peste 60 de ani de 52%. Nivelul educațional influențează și el opțiunea: 72% dintre cei cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie și 35% dintre cei cu studii superioare sunt de acord cu afirmația.
Rezultatele variază și în funcție de mediul de rezidență: 44% dintre locuitorii Capitalei, 49% dintre cei din urbanul mare, 61% din urbanul mic și 58% din rural sunt de părere că partidele actuale ar trebui înlocuite. Din punct de vedere ocupațional, 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei din mediul privat împărtășesc aceeași viziune.
În opoziție, 46% dintre votanții PSD, 64% dintre votanții PNL, 65% dintre cei ai USR și 27% dintre alegătorii AUR resping ideea desființării partidelor. Procentul celor care se opun este mai mare la persoanele cu studii superioare (64%), la locuitorii Bucureștiului (55%) și la angajații din sectorul public (53%).
Sursa foto: Arhivă/EVZ
Tot mai mulți români, deschiși spre noi formațiuni politice
La întrebarea dacă ar susține un partid nou înființat la alegerile viitoare, 50,6% dintre români au răspuns afirmativ, în creștere semnificativă față de 29,8% înregistrat în mai 2015.
În schimb, 28,8% spun că nu ar vota cu o formațiune nouă (față de 35,8% în 2015), iar 19,9% sunt nehotărâți (față de 23,6% în 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.
Dintre cei care ar fi dispuși să voteze un partid nou, 38% provin din rândul alegătorilor PSD, 44% dintre cei ai PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre simpatizanții AUR. Diferențe se observă și în funcție de gen, 54% dintre bărbați și 48% dintre femei declarând că ar susține un astfel de proiect politic.
Tinerii se detașează și aici: 64% dintre cei sub 30 de ani și 57% dintre cei între 30 și 44 de ani ar vota un partid nou. Procentul scade la 53% pentru categoria 45–59 de ani și la 36% pentru cei peste 60 de ani. Pe nivel de educație, 53% dintre cei cu studii primare, 50% dintre cei cu studii medii și 49% dintre absolvenții de studii superioare sunt favorabili acestei opțiuni.
În mediul urban mare, 52% dintre respondenți ar vota cu o formațiune nouă, în urbanul mic procentul urcă la 54%, iar în rural este de 49%. În București, 46% dintre locuitori ar susține un partid nou. Din punct de vedere ocupațional, 60% dintre angajații din privat și 46% dintre cei din sistemul public ar face aceeași alegere.
Câți români sunt indeciși
28,8% dintre respondenți au declarat că nu ar vota cu un partid nou. Acest răspuns este mai frecvent întâlnit în rândul persoanelor peste 60 de ani (40%), al celor cu studii superioare (25%) și al angajaților la stat (25%).
19,9% dintre cei chestionați se declară indeciși. Această categorie este mai prezentă în București (27%), dar și printre persoanele cu studii superioare (24%). În rândul angajaților la stat, aproape o treime (28%) se încadrează în zona nehotărâților.
Ce preferințe au românii comparativ cu situația de acum un deceniu
„Comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, crește puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la aproximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor de a transforma nemulțumirile și frustrările în acțiune politică. Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente și ar fi dispuși să voteze altele noi arată că tinerii în special și angajații din mediul privat sunt mai înclinați către schimbare”, a mai precizat Remus Ștefureac.
Rezultatele sondajului confirmă o tendință de creștere a respingerii partidelor tradiționale și o deschidere tot mai mare spre alternative politice. Fenomenul este vizibil mai ales în rândul generațiilor tinere și al celor care lucrează în sectorul privat, ceea ce poate influența semnificativ structura competiției politice în anii următori.
Metodologia sondajului
Barometrul este un demers lunar realizat de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro și în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Scopul său este să aducă în atenția publicului teme de interes și să stimuleze dezbateri naționale bazate pe opiniile românilor.
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.103 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eroarea maximă a sondajului este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a fost stratificat pe criterii socio-demografice precum sex, vârstă și ocupație.
