Social
Jumătate dintre copiii născuți în 2004 au părăsit Republica Moldova. Expert: Aceasta este o catastrofă economică
Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Exodul tinerilor din Republica Moldova capătă proporții alarmante. Potrivit unei analize recente realizate de expertul economic Veaceslav Ioniță, din cei 38.000 de copii născuți în anul 2004, doar aproximativ jumătate mai sunt astăzi în țară. Fenomenul, susține analistul, nu este doar o realitate demografică, ci o veritabilă criză economică în desfășurare.
„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână”, avertizează Veaceslav Ioniță.
Acesta a urmărit parcursul generației 2004 – de la grădiniță, școală, liceu, până la universitate și intrarea pe piața muncii – și constată un declin constant și îngrijorător.
Sursa foto: Facebook/Veaceslav Ioniță
„La fiecare etapă, generația s-a ‘topit’ demografic. Fenomenul nu este natural, ci structural. Un exod educat, continuu și accelerat”, subliniază analistul.
Dacă tendințele actuale se mențin, până în anul 2031, doar 14.600 dintre tinerii născuți în 2004 vor mai fi în Republica Moldova. Asta înseambă aproximativ 40% din cohorta inițială. În acest ritm, generația 2004 riscă să devină „aproape complet pierdută”, avertizează Ioniță.
Investiții pierdute și contribuții ratate
Statul a investit, în medie, peste 30.000 de euro per tânăr până la vârsta de 22 de ani. Acest lucru înseamnă aproximativ 750 de milioane de euro alocați unei generații din care peste 60% a emigrat.
„Acești tineri nu sunt doar cifre – sunt viitorii părinți, contribuabili și profesioniști. Fiecare tânăr pierdut înseamnă 25–30 de ani de contribuții fiscale ratate. La o contribuție medie anuală de 4.000 de euro, pierderea economică ajunge la 100.000–120.000 de euro per individ”, explică Ioniță.
Expertul vine și cu o serie de recomandări care ar putea încetini acest exod și readuce tinerii acasă:
- Educație adaptată pieței muncii – universitățile ar trebui să ofere specializări relevante pentru economia națională;
- Stimulente pentru revenire – burse condiționate, scutiri fiscale pentru tinerii care se întorc, sprijin pentru achiziționarea unei locuințe;
- Contract social cu generația tânără – Moldova trebuie să le ofere nu doar motive să rămână, ci și un viitor sigur și demn;
- Reforma administrației publice – meritocrația și digitalizarea instituțiilor ar putea diminua migrația cauzată de corupție și ineficiență.
O problemă demografică cu efecte economice majore
„Aceasta nu este doar o problemă demografică, ci o catastrofă economică latentă”, conchide Ioniță. „Fiecare an în care nu corectăm cursul înseamnă o nouă generație pierdută, iar efectele se vor simți dureros în sistemul de pensii, în economia activă și în capacitatea statului de a se dezvolta”.
Sursa foto: Dreamstime.com
Republica Moldova s-a confruntat, încă din anii ’90, cu un proces amplu de migrație, inițial determinat de criza economică post-sovietică, de instabilitate politică și de lipsa oportunităților de trai decent. După declararea independenței în 1991, mii de moldoveni au început să plece în valuri spre Rusia, Italia, Portugalia, România și, ulterior, în alte state ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor oficiale, peste 1 milion de moldoveni (dintr-o populație totală de circa 2,6 milioane) trăiesc sau muncesc în străinătate. Acest fenomen a transformat Moldova într-una dintre cele mai afectate țări de migrația forței de muncă din Europa.
