Vicepreședintele Tribunalului Sălaj, judecătorul Patrițiu Dărăban (foto), cel despre care procurorii DIICOT Sălaj, susțin că ar fi primit o mită în valoare de de 812.267 lei, nu a fost arestat pentru simplul motiv că nu are antecendente penale, ale 63 de ani și a fost timp de 30 de ani judecător.

La mai bine de o lună de la judecarea cererii de arestare a judecătorului Patrițiu Dărăban, vicepreședinte al Tribunalului Sălaj, și a altor persoane, oameni de afaceri, polițiști și inspectori școlari, judecătorul de dreptul și libertărtăți Ioana  Morar, de la Curtea de Apel Cluj, a motivat sentința prin carea refuzat arestarea acestora.

Procurorii DIICOT Sălaj au cerut arestarea judecătorului Dărăban la finalul lunii februarie 2016, procesul având loc în data de 28 februarie 2016. Deși avea la dispoziție 48 de ore să motiveze refuzul arestării, judecătorul a ținut dosarul 33 de zile, motivarea fiind semnată abia în data de 30 martie 2016. DIICOT Sălaj a făcut apel.

O mită colosală

Potrivit procurorilor DIICOT Sălaj, judecătorul Dărban a primit mită, în 15 tranșe, suma de 812.267 lei, prin intermediul firmei fratelui său care deținea trei autobasculante. Societatea comercială controlată de fratele judecătorului, deținea trei autobasculante care nu aveau de lucru, iar magistratul s-a gândit că ar fi foarte bine dacă acestea ar fi închiriate cu suma de 3.000 de euro/lună plus TVA. După mai multe tatonări ale pieței, magistratul a ajuns la un anume Dumitru Ardelean, om de afaceri și patron al unor firme din domeniul construcțiilor.

Surse judiciare susțin că Ardelean a fost mult mai darnic decât a visat judecătorul Dărăban. În loc de 1.000 de euro/lună/basculantă, Ardelean a plusat la 10.000 de lei/lună/basculantă plus TVA. Cu alte cuvinte, fratele judecătorului încasa în fiecare lună suma de 6.600 de euro pentru toate cele trei basculante. În total, în trei ani, firma fratelui judecătorului Dărban ar fi încasat o sumă foarte generoasă care se ridică la 812.267 lei, plătită în baza a 15 facturi fiscale.

Cum serviciile trebuiau întoarse, la un moment dat, Dumitru Ardelean l-a rugat pe judecătorul Dărăban să îl ajute pe omul de afaceri Ioan Galiș, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Sălaj. Ardelean și cu Galiș sunt parteneri de afaceri și derulează împreună afaceri de milioane de euro, în domeniul construcțiilor de drumuri.

A ținut BCR pe tușă

Firmele lui Galis, Euro Card 2000 SRL și Euro Card 2007 SRL, nu o duceau bine din punct de vedere economic, având datorii mari la bănci și la parteneri. Prima dată când judecătorul Dărăban a intrat în scenă a fost în momentul în care BCR a cerut Tribunalului Sălaj, declanșarea procedurii insolvenței a firmelor lui Galiș, pentru neplata unei datorii de 14 milioane de lei.

Judecătorul Dărăban a amânat pronunțarea pentru trei termene consecutive, timp în care a permis societăților lui Galiș să își declare singure insolvența. Prin acest mod, omul de afaceri Ioan Galiș a putut să își numească singur lichidatorul judiciar în persoana societății RTZ din Cluj Napoca, condusă de lichidatorul clujean Răzvan Zăvălean.

Și-a vândut bunurile cu un sfert din preț

Ioan Galiș are trei firme aflate în insolvență, toate aceste dosare fiind repartizare judecătorului Ioan Dărăban. În cursul anului 2013, lichidatorul RTZ Partners a decis vânzarea bunurilor deținute de societățile Eurocard 2000 și Eurocard 2007 la licitație publică.

Expertul evaluator a decis că valoarea bunurilor este de patru milioane de lei. În mod inexplicabil, la primul termen al licitației, deși legea interzice asta, bunurile au fost vândute pentru suma de 657.340 lei lei, unei alte societăți comerciale controlate tot de Ioan Galiș. Între aceste bunuri exista și o casă de locuit cu un teren de 975mp, care a fost cumprată de Ioan Galiș printr-un intermediar. Legea prevede că lichidatorii judiciari pot să vândă bunurile societăților comerciale pe care le adminsitrează, la prețuri reduse, abia după trecerea mai multor termene de licitație.

În contractul de vânzare a bunurilor respective a fost introdusă o clauză penală care desființa contractul dacă în termen de 30 de zile nu se făcea plata. Galiș nu a plătit niciun leu vreme de mai bine de patru luni și nimeni nu ar fi observat nimic suspect dacă procurorii DIICOT nu l-ar fi reținut, în anul 2014, pentru evaziune fiscală, prejudiciul fiind de 18 milioane de euro.

În acel moment, lichidatorii de la RTZ Partners au schimbat jocul și au decis rezilierea contractului de vânzare al bunurilor respective pe motiv că plata nu a fost făcută în 30 de zile. Ioan Galiș a decis să atace în instanță această reziliere unilaterală, contestație fiind judecată tot de judecătorul Dărăban, care așa cum era de așteptat, a hotărât să mențină contractul chiar dacă clauza penală nu a fost respectată.

Speriați că ar putea fi trași la răspundere, lichidatorii de la RTZ au făcut apel la Curtea de Apel Cluj, instanță care a decis că rezilierea contractului s-a făcut în mod corect iar decizia judecătorului Dărăban a fost una ilegală.

Polițiști la ordinul afaceristului Galiș

În dosarul în care procurorii DIICOT au cerut arestarea judecătorului Dărăban și a omului de afaceri Ioan Galiș, au mai fost reținuți doi polițiști de la Poliția Rutieră Zalău, comisarul Gheorghe Zaha  și agentul Felician Fărcaș.

Cei doi sunt acuzați că au falsificat acte oficiale ale Poliției Române pentru al favoriza pe omul de afaceri Ioan Galiș. În 2008, Galiș a omorât un pieton, după ce nu a fost atent la volanul mașinii pe care o conducea. În 2012, un echipaj radar din care făcea parte agentul Fărcaș l-a identificat pe Galiș conducând cu 114 km/oră pe o arteră foarte circulată din Zalău. Galiș, susțin sursele EVZ, l-a sunat pe comisarul Zaha care, l-a rândul său, i-a dat ordin agentului Fărcaș ca amenda să fie întocmită pe numele fiicei lui Galiș. Toate falsurile au fost făcute pentru a-l ajuta pe Galiș și pentru ca judecătorul care judeca dosarul de ucidere din culpă să nu afle despre comportamentul agresiv al acestuia.

Cei doi polițiști au fost și ei prezentați cu propunere de arestare preventivă, respinsă însă de judecătorul Ioana Morar.