Academia Română. Sursa foto Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Fără îndoială când ajungem la pagina sintezelor de istorie românească, nu putem trece peste biografia unuia din marii noștri istorici, al cărui destin este legat atât de naștere cât și de deces de luna aprilie. Este vorba de Florin Constantiniu, istoric născut pe 8 aprilie 1933 și decedat la 14 aprilie 2012.
Florin Constantiniu - formarea
Florin Constantiniu a absolvit în 1956, studiile superioare în Istorie, la Universitatea din București. În același an, și-a început cariera în cercetare la Institutul Academiei Române „Nicolae Iorga” din București. După un deceniu petrecut în calitate de cercetător, în 1967 a devenit cercetător principal, apoi și-a susținut în 1968, doctoratul.
Florin Constantiniu și baza Evului Mediu Românesc
Florin Constantiniu a considerat că Evul Mediu Românesc este fundamental în înțelegerea structurii României moderne și a României contemporane. El a studiat metodic, cu acribie științifică temele economice, politice, culturale specifice societăților medievale, insistând asupra secolului al XVIII-lea când se petrec schimbări profunde dar și evenimente dramatice în istoria românească. A scris lucrări extraordinare dedicate lui Constantin Mavrocordat, lui Constantin Brâncoveanu.
Florin Constantiniu a impus ca etalon al cercetării, corelarea evoluțiilor interne românești cu evoluțiile europene medievale, pornind de la vecinătățile spațiului românesc, mergând până la statele mai îndepărtate.
Un contemporanist desăvârșit
În 1972, Florin Constantiniu era recompensat cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române. A fost apreciat de istoricii militari și nu numai pentru modul în care a știut să analizeze obiectiv sursele, să valorifice contextele, să explice înlănțuirile logice. De aceea, îl găsim în calitate de coautor al unor lucrări dedicate celui de Al Doilea Război Mondial, Războiului Rece, momentului 23 august 1944.
După 1989, s-a aplecat asupra analizei istoriografice a perioadei de după 1945, scoțând la lumină informații și analize obiective despre Lucrețiu Pătrășcanu, influența lui Mihai Roller asupra istoriografiei românești. În 1999, a devenit membru corespondent al Academiei Române iar în 2006 a întregit galeria academicienilor istorici din Academia Română, alăturându-se unor nume mari precum academicienii Gheorghe Platon, Dan Berindei, Dinu C. Giurescu.
„O istorie sinceră a poporului român” - 1997
Faptul că a trăit într-o perioadă dacă nu, de mari transformări, măcar de transformări esențiale, de trecere de la dictatură, la democrație, istoriograful desăvârșit care a fost istoricul Florin Constantiniu a decis să creeze o sinteză de anvergură a istoriei naționale românești, numind-o simplu: „O istorie sinceră a poporului român”, care a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1997.
Autorul afirma despre motivația scrierii acestei lucrări foarte apreciate de cei care vor să se inițieze în Istoria Românilor și au nevoie de o sinteză pentru asta:
„În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse, iar istoricii, de teamă că li se va reproșa lipsa de patriotism, au preferat să tacă”.
