Istoria unei închisori comuniste. Ce a mai rămas din clădirea care a găzduit KGB-ul sovietic. Video

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republca Moldova. O clădire veche, cu o arhitectură superbă de pe strada Bucureşti 60 din Chişinău, cu o mare încărătură istorică, a ajuns într-o stare deplorabilă. Clădirea se mai păstrează datorită câtorva apartamente, precum şi a și câteva oficii, birouri, şi o tipografie.

Sursa foto: EvZ

Clădirea are un aspect pestriţ. O bună parte de clădire aproape că se prăbuşeşte. O parte din faţadă este jerpelită. Iar antreprenorii care au „restaurat” spaţiile probabil că nu au fost avertizaţi că este vorba de un monument de arhitectură de importanţă naţională. Pe lângă geamurile şi uşile din lemn masiv fiind instalate termopane moderne.

Sursa foto: EvZ

Această clădire, construiă la sfârşitul secolului 19, a găzduit, imediat după ocupaţia sovietică, filiala moldovenească a fostul KGB. Iar în beciurile de sub clădire au fost folosite pentru încarcerarea deţinuţilor politici.

Este locul unde au fost organizate deportările basarabenilor în Siberia, unde au fost torturaţi şi omorâţi intelectuali, preoţi şi oameni simpli care au criticat şi nu au recunoscut ocupaţia sovietică.

Casa de raport a lui Shapiro

Clădirea actuală a fost construită pe locul unui edificiu de la mijlcul  secolului al XIX-lea, cumpărat de arhitectul Țalel Ginger în anul 1897 și reconstruită după propriul său design în 1899. Inițialele numelui lui Ginger („Ц.Г.”), precum și emblema acestuia pot fi observate și astăzi pe clădire.

Sursa foto: EvZ

În 1907, Ginger a vândut imobilul familiei Shapiro-Rosenfeld. Aceasta le va aparține până la naționalizarea din 1940. Familia Shapiro este una dintre cele trei familii evreieşti mai vechi și distinse prin strămoșii lor. Generații întregi de Shapiro au condus celebrele tipografii ebraice din Slavuta și Jitomir, Volinia, pe atunci parte a Imperiului Rus.

Ansamblul arhitectural constă din două imobile (Litera „A” și Litera „B”).

Edificiul – Litera „A"

Casa a fost construită pe un plan rectangular, în două etaje. Ferestrele și ușile sunt așezate în nouă axe compoziționale, situate periferic la etaj și central la parterul care duce în curte. Balcoanele sunt dominate de două porticuri a câte două coloane ale ordinului corintic. Fațada este bogată în detalii plastice: borduri decorative, panouri, bosaje care aduc monumentalitate edificiului.

Edificiul cu două etaje, este construit în formă rectangulară la colțul cartierului. Dinspre str. București duc intrări, iar poarta principală se află dinspre str. Vllaicu Pârcălab. Fațadele, cu variate compoziții simetrice, sunt cu rezalit lateral și în centru. Intrările au aspectul unor porticuri din două coane, care susțin balcoanele etajului.

Clădirea actuală a fost construită pe locul unui edificiu de la mijlocuş secolului al XIX-lea. În 1904, edificiul a fost demolat, iar în anul următor a fost ridicat actualul imobil în două etaje, din banii negustorului Ițko Zonis. Shapiro a cumpărat ulterior casa de la negustor, conectând astfel imobilul cu edificiul Litera A.

Sediu pentru NKBD şi închisoare secretă

Casa lui Şapiro a fost naşionalizată după ocupaţia sovietică din iunie 1940. În perioada 1941-1944, după unele relatări ale foștilor localnici (documentele oficiale sunt încă arhivate), aici s-a aflat „Siguranța”, Serviciul Secret de Informații din România.

În 1944, când Basarabia revine sub ocupaţia Rusiei sovietice, clădirea este ocupată de Ministerul Sovietic de Securitate (fostul NKVD, ulterior KGB). Iar beciurile de sub clădire au fost transformate în închisoare secretă pentru deţinuţii politici.

Pereții subsolurilor, încărcate în prezent cu gunoaie, până acum păstrează secretele și urmele celor deținuți, iar geamurile sunt înrămate cu gratii grele de metal.

Se vehiculează că aceste subsoluri ar fi bântuite de sufletele neliniştite ale celor care au fost torturaţ până la moarte.

Locuinţe pentru KGB-ştii sovietici

În perioada 1952-1953, filiala moldovenească a KGB-lui sovietic trece într-un alt sediu. Iar clădirea de pe strada Bucureşti 60 este reorganiztă în apartamente pentru familiile KGB-ştilor.

În anii 90, majoritatea locuitorilor de pe strada Bucureşti 60 din Chişinău şi-au privatizat locuinţele. Unii însă ai renunţat la privatizare, astfel o parte din încăperi rămânând pustii. Alţii şi-au vândut locuinţele privatizate. Încăperile de la parter fiin cumpărate sau luate în locaţiune de agenţi economici.

În clădire mai continuă să locuiască oameni, printre ei fiind şi descindeţi ai foştilor angajaţi ai serviciilor secrete din fosta URSS.

La moment, clădirea se află în gestiunea unei asociaţii de locatari în condominiu.