Istoria uitată. Monument de arhitectură, din centrul Chișinăului, cu zile numărate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. La mai bine de un an de când Ministerul Culturii de la Chişinău a anunţat că începe restaurarea clădirii fostului gimnaziu de fete, fondat de baroneasa Iulia von Gheiking, situaţia rămâne practic neschimbată.

Clădirea care se regăseşte în Registrul monumentelor de arhitectură de importanţă naţională, ocrotite de stat, a degradat şi ar putea oricând să se prăbuşească.

Este vorba despre clădirea de pe strada Alexei Mateevici 85, amplasată între sediul Ambasadei Belarus şi Academia de Muzică, clădirea în care cândva deputaţii din Sfatul Ţării au votat unirea cu România.

Un monument de arhitectură, care reprezintă un simbol al educaţiei în perioada când Basarabia se afla sub ocupaţie ţaristă, în care un nobil german şi soţia sa şi-au investit întreaga avere şi şi-au sacrificat jumătate din viaţă.

Scandal în modeling. Fotomodel, înlocuit de o replică AI în ipostaze indecente. Proces răsunător

Istoria fascinantă a Salatei „A la Russe”. sau Salata Rusească. Rețeta originală, din saloanele țarilor în bucătăriile românești

Clădirea seamănă acum, mai mult cu o ruină după bombardament.  Din toată frumusețea clădirii construite în anii ‘90 ai secolului al XIX-lea au rămas doar câțiva pereți, treptele și pilonii din față. Care nu se ştie cât vor mai rezista.

Clădirea de pe Mateevici 85, la un an şi două luni după ce a fost dat start proiectului de restaurare/ Sursa foto EVZ

Istoria uitată a clădirii de pe strada Mateevici 85

Edificiul, situat pe strada Alexei Mateevici nr. 85, la marginea superioară a nucleului istoric al Chișinăului, a fost construit între anii 1886-1887 și a avut inițial ca proprietar pe Victor Schmidt, nobil și avocat licențiat.

În 1914, la șapte ani de la moartea primului său proprietar, a devenit sediul nou al gimnaziu pentru fete, clădirea fiind închiriată de baroneasa Iulia von Heyking de la văduva fostului proprietar.

 În 1919, la un an după Unirea Basarabiei cu România, gimnaziul și-a pierdut dreptul la subvenția de stat. De atunci, principala sursă de venit pentru instituție a fost pensia soțului baroanei, Alexander von Heyking, participant la războiul ruso-turc din 1877-1878. Soții și-au investit aproape toate bunurile în dezvoltarea școlii.

Datorită numărului în scădere de studenți dispuși să studieze în limba rusă, baroneasa a deschis cursuri de română în gimnaziu în 1927, care începând cu 1929 a primit o subvenție de stat.

Școala a funcționat până în 1931, apoi a fost închisă și în clădire a fost deschis liceul public românesc „A. Donici”. La sfârșitul anilor '30 a fost o parte componentă a liceului industrial. În perioada sovietică aici s-a aflat sediul Sovietului Comisarilor Poporului ai RSSM, apoi, școala medie nr. 5.

Arhitectură unicală şi materiale de calitate

Edificiul este construit în două etaje, ridicată pe un plan unghiular, cu o aripă alungită în adâncul parcelei. Fațada principală are o compoziție simetrică, soluționată în spiritul clădirilor pentru instruire tineretului studios.

Imobilul are un aspect monumental, fațada fiind dominată de un portic din patru coloane a ordinului doric, partea superioară a căruia prezintă un balcon, care întrunește și dubla funcție de tribună în cazul festivităților școlare. Clădirea era construită din materiale de calitate, ușile aveau mânere din bronz, iar sobele erau din faianță

 Edificiul a fost afectat de cutremurele din 1977 și 1986. În urma acestor seisme, a devenit nefuncțională și nu a mai fost utilizată din 1986. Fără ca să se facă cel puţin o mişcare pentru menţinerea monumentului de arhitectură.

Strada Mateevici 85/ Sursa foto EvZ

Proprietate a statului german de aproape 17 ani

La 3 decembrie 2009, majoritatea parlamentară formată din fosta alianţă pentru integrare europeană AIE 1, a votat pentru ca clădirea şi terenul aferent să fie vândut Germaniei, pentru un nou sediu al Ambasadei. Iar la începutul anului 2010 Guvernul condus de Vladimir Filat a înstrăinat imobilul contra sumei de 1,5 milioane de euro.

Ministerul Culturii neavând fondurile necesare pentru restaurare a făcut derogare de la lege și l-a înstrăinat către o misiune diplomatică cu scopul de a fi restaurat. Ambasada Germaniei fiind obligată să restaureze acest obiectiv.

Conform Legii ocrotirii monumentelor, din 22 iunie 1993, orice proprietar, administrator de monument este obligat să respecte normele de conservare preventivă , de restaurare a bunului.

Deocamdată, singurul lucru vizibil făcut până acum este instalarea unui gard metalic provizoriu.

Ulterior, Ambasada Germaniei s-a justificat că proiectele de construcţie cu un asemenea volum de lucrări pot necesita mai mulţi ani pentru planificare şi construcţie.

„Republica Federală Germania planifică să construiască pe terenul în posesia căruia a intrat printr-o tranzacţie de vânzare-cumpărare un nou sediu al Ambasadei şi al reşedinţei. În cadrul acestui proces va fi restabilit aspectul exterior original al clădirii fostei şcoli. Până în prezent au fost deja efectuate printre altele investigaţii privind siguranţa la cutremure, stabilitatea, poluanţii şi o investigaţii geotehnică, precum şi lucrări de defrişare, iar în această toamnă a fost făcută o fotogrammetrie. Cu câteva săptămâni în urmă a fost lansată licitaţia la nivel european  pentru servicii de planificare (planificare generală)”, declara cu câţiva ani în urmă Ambasada Germaniei la Chișinău pentru publicaţia curentul.md.

Proiectul clădirii pentru restaurare

Lucrurile au început să se mişte pe hârtie

La 7 aprilie 2025, fostul ministru al Culturii, Sergiu Prodan, a anunţat că Ministerul Culturii în colaborare cu Ambasada Germaniei în Republica Moldova va începe lucrările de reabilitare a clădirii fostului Gimnaziu de fete.

Sergiu Prodan a precizat că această clădire istorică,va fi restaurată cu multă grijă, pentru a-și recăpăta frumusețea și autenticitatea. Vor fi realizate lucrări de consolidare a structurii, restaurare a fațadelor și reconstituire a elementelor decorative, toate cu utilizarea materialelor originale.

Proiectul de restaurare a clădirii de pe strada Mateevici 85/ Sursa foto: Ministerul Culturii

„În prima etapă, Ambasada Germaniei și-a asumat măsuri de consolidare, iar Ministerul Culturii va oferi consultanță de specialitate. Acest parteneriat exemplifică perfect cum putem, împreună, să salvăm și să promovăm patrimoniul nostru cultural. Fiecare clădire restaurată reprezintă o poveste salvată pentru viitoarele generații”, a declara cu un an în urmă fostul ministru.

În etapa inițială, până la finalizarea proiectului tehnic de execuție, Ambasada Germaniei urma să implementeze măsuri de consolidare a structurilor existente, asigurând astfel protecția și stabilitatea acestora.

„Proiectul prevede restaurarea fațadelor prin lucrări de curățare, consolidare și restaurare, precum și reconstituirea elementelor decorative deteriorate. Se va acorda o atenție deosebită conservării suprafeței paramentului și a detaliilor ornamentale care s-au păstrat intacte.

Pentru protecția pietrei și prevenirea deteriorării ulterioare, vor fi aplicate soluții speciale de hidrofobizare. Elementele decorative ireparabil deteriorate vor fi înlocuite cu reproduceri realizate conform tehnicilor originale, asigurându-se astfel autenticitatea monumentului”, anunţa atunci Ministerul Culturii.

A trecut mai bine de un an. Iar pe locul unde clădirea se ruinează pe zi ce trece. Deşi s-a curăţat vegetaţia haotică şi au fost instalate nişte schele, zilele întregi nu se vede niciun  restaurator sau constructor.