Emilian Isaila: "De cateva zile, opinia publica este bombardata cu stiri si imagini despre problemele pe care le-au avut calatorii in diferite aeroporturi din tara cu companiile aeriene."
Au fost zboruri anulate, au fost intarzieri, au fost bagaje care nu mai erau aduse din cala aparatelor care au aterizat. Din toata aceasta situatie neplacuta, publicul a vazut pe ecranele televizoarelor o multime de oameni furiosi care protestau in aeroport si strigau: „Vrem avion!”. N-am crezut ca o sa aud vreodata o lozinca mai aiurita sau un protest mai tampit.
Toata compasiunea mea pentru calatorii care au stat ore intregi sa astepte o imbarcare iluzorie. Toata lipsa de intelegere pentru reprezentantii companiilor aeriene si pentru cei ai aeroporturilor care sunt incapabili sa comunice cu propriii clienti.
Dar, ca unul care nu a facut niciun pas afara din Bucuresti de aceste Sarbatori si a preferat sa-i admire pe cei care au avut curajul sa plece dintr-un colt in altul al lumii doar pentru a-si face o fotografie cu aparatul digital intr-un loc exotic sau pe cei care s-au inghesuit ca stavrizii intr-o conserva prin Poiana Brasov, pot sa spun ca nu sunt de acord cu dramatizarea intarzierilor de pe aeroport si nici cu protestele ridicole ale calatorilor.
In primul rand, a fost iarna si vreme proasta. Calatoria cu avionul e una speciala si implica multa responsabilitate. Pe ceata, pe ninsoare, in timp de furtuna, avioanele nu decoleaza. In SUA, United Airlines a anulat 2.500 de zboruri la sfarsitul anului din cauza vremii. Cel mai mult are de pierdut de pe urma unui zbor anulat sau amanat chiar compania aeriana care trebuie sa returneze bani, care plateste taxe, personal, combustibil, intretinerea si stationarea aparatelor. Aceste pierderi fac parte din joc, cine nu si le asuma nu ramane in afacere.
In plus, in zilele noastre, doar companiile aeriene foarte mari pot rezista in urma socului produs de un accident aviatic. In cazul unei catastrofe aeriene, pierderile umane, financiare si de imagine sunt atat de mari si afecteaza atat de multe firme, incat mai bine anulezi toate cursele decat sa se provoace vreun dezastru.
Asa ca ar trebui sa nu mai strigam „Vrem avion!” cand zapada e de un metru pe pista si cand aeroporturile romanesti sunt subdimensionate. Mai bine va amanati o vreme calatoria si „vreti viata lunga”, decat un ultim zbor.
De acelasi autor, cititi blogul „Stockholm 330”, la www.evz.ro/isaila