33 de ani și milioane de speranțe. Una pentru fiecare român care își imagina că nu va mai suferi niciodată de foame, frig și cenzură. Unii au îmbrățișat rapid capitalismul, alții au devenit nostalgici ai lui Ceaușescu. Unii se bucură de democrație și libertate, alții ar fi renunțat la ele pentru un loc de muncă stabil și o locuință pe care să și-o permită. Ca în fiecare an, în această săptămână, România își plânge eroii și se întreabă: Se putea și altfel?