Ministerul Muncii, Familiei, Priotecţiei Sociale şi Persoanelor Vîrstnice a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind Strategia Naţională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor Vârstnice 2014 – 2020

Proiectul aflat pe site-ul Ministerului Muncii face o analiză a situaţiei populaţiei la ora actuală, dar propune şi soluţii pentru înbunătăţirea condiţiei persoanelor vârstnice.

Potrivit actului aflat în dezbatere publică, „în timp ce numărul total al populaţiei active este estimat a fi în scădere, se preconizează că procentul persoanelor active aparţinând minorităţii rome din România va creşte: conform estimărilor populaţiei rome, deja între 6% şi 20% din tinerii de astăzi sunt de etnie romă”. Grav este că această minoritate are o slabă participare pe piaţa muncii care, „în cazul în care va continua, va duce la o scădere şi mai rapidă a numărului total al angajaţilor decât o arată prognozele demografice de la nivel naţional”, se mai arată în analiza făcută de specialişti pentru acest proiect.

Autorii proiectului sunt de părere că mediile naţionale privind fertilitatea, speranţa de viaţă şi fenomenul migraţiei ascund, cel mai probabil, și alte inegalități considerabile în privinţa educaţiei şi statutului socio-economic.

Potrivit analizei, îmbătrânirea populaţiei are, de asemenea, „o dimensiune regională şi urbană/rurală pronunţată: în timp ce zonele urbane beneficiază de migraţia internă a populaţiei tinere, regiunile rurale rămân să suporte dificultăţile crescute ale furnizării de servicii sociale pentru persoanele vârstnice”.

O altă problemă semnalată în mediul rural este lipsa resurselor umane pentru furnizarea de servicii medicale şi sociale către populaţia vârstnică izolată.

Cheltuielile cu pensiile, care se ridică la 7% din PIB sunt, de asemenea, favorabile în special familiilor urbane, mai bine acoperite de sistemul de pensii şi, de asemenea, eligibile pentru beneficii mai importante, stimulând cu precădere regiunile urbane.

„În prezent, îmbătrânirea fizică în România se produce devreme și segmentul cu sănătate precară a vieții cetățeanului român tinde să fie lung”, se mai arată în proiect. Profilul epidemiologic al României, În mare parte, situaţia din România este ca şi în celelalte ţări membre ale UE, cu excepţia ascpectului care priveşte grupul de cetăţenie romă.

Bolile populaţiei. Diabetul foarte răspândit

Analiza care priveşte starea de sănătate a populaţiei arată o prevalenţă redusă a bolilor infecţioase şi un procent în creştere al bolilor cardiovasculare (boli de inimă şi atac cerebral), cancer şi afecţiuni care apar ddin cauze externe, inclusiv violenţă şi vătămări. „Cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii şi diabetul reprezintă împreună 86% din mortalitatea totală în România”. Cel puţin jumătate din numărul total de cazuri de demenţă în rândul persoanelor vârstnice sunt cauzate de maladia Alzheimer.

O scădere progresivă semnificativă a numărului de persoane cu contract de muncă începe încă de la vârsta de 50 - 54 de ani. În acest interval de vârstă, 20 la sută dintre femei și 17 la sută dintre bărbați sunt deja pensionați, majoritatea prin programul de invaliditate.

Este nevoie de o coordonare mai bună în ceea ce privește furnizarea de servicii de îngrijire de lungă durată în România între Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, consiliile judeţene şi locale, ONG-uri, furnizorii privaţi de servicii de îngrijire, spitale, medici generalişti, farmacişti, îngrijitori informali, asistente medicale, îngrijitori la domiciliu, tehnicieni în asistenţă socială şi persoane care au nevoie de îngrijire.

Semnatarii actului propun, printre altele, următoarele măsuri prioritare:

• Imbunătăţirea legislației privind abuzurile asupra persoanelor vârstnice care acoperă definiția și consecințele abuzului asupra persoanelor vârstnice, recunoașterea dreptului la protecția legală și aprobarea furnizării de resurse financiare publice pentru identificarea victimelor abuzului și pentru furnizarea serviciilor sociale necesare acestora;
• Dezvoltarea curriculumului privind prevenirea, detectarea și rezolvarea cazurilor de abuzuri asupra persoanelor vârstnice și aprobarea pregătirii formale privind abuzurile asupra persoanelor vârstnice pentru profesioniști, personalul auxiliar și studenți în toate domeniile relevante, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătății, profesioniștii din instituțiile de aplicare a legii, asistenții socialiși clerul;
• Oferirea suportului furnizorilor privaţi de servicii sociale unei linii telefonice sociale de ajutor în caz de urgențe, cu funcționare 24 de ore din 24, pentru furnizarea de consiliere, trimiteri și asistență psihologică, persoanele în vârstă fiind un grup țintă prioritar.