Inteligența artificială redefinește profesiile și salariile. Joburile care cer competențe în AI, tot mai bine plătite

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială transformă modul în care marile companii recrutează și organizează activitatea angajaților, iar profesiile din domeniul financiar și serviciile profesionale se află printre cele mai expuse acestor schimbări, potrivit celui mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer. În același timp, posturile care necesită competențe de utilizare a inteligenței artificiale sunt tot mai bine plătite.

Inteligența artificială schimbă piața muncii. Profesiile din domeniul financiar sunt cele mai expuse

Raportul arată că impactul AI diferă de la un sector la altul, fiind mai redus, deocamdată, în domenii precum transportul, sănătatea și ospitalitatea. Analiza PwC a inclus 382 de ocupații din nomenclatorul internațional ISCO-08. Dintre acestea, 201 au un grad ridicat de expunere la inteligența artificială, iar 181 sunt considerate mai puțin afectate.

Printre profesiile cu cea mai mare expunere se numără analiștii financiari, consultanții financiari, managerii financiari, contabilii, brokerii, ofițerii de credite și ofițerii de taxe.

Raportul evidențiază că un grad ridicat de expunere există și în avocatură, resurse umane, comunicare, inginerie, IT, cercetare și educație.

Contabil. Sursa foto: Arhiva EVZ

Angajații se concentrează tot mai mult pe activități care necesită expertiză

Potrivit studiului, în numeroase profesii, inteligența artificială preia activitățile repetitive sau administrative, iar angajații rămân responsabili de sarcinile care implică expertiză, analiză, luarea deciziilor și interacțiunea cu oamenii.

În cazul unui specialist în recrutare, de exemplu, IA poate selecta inițial CV-urile relevante, în timp ce recrutorul se ocupă de interviuri și negocierea ofertelor de angajare.

Raportul descrie aceste profesii drept ocupații „profesionalizate”, deoarece tehnologia elimină activitățile de rutină și crește nivelul competențelor necesare.

În alte domenii, inteligența artificială simplifică activitatea și reduce barierele de acces în profesie. Aceste posturi sunt considerate „democratizate”, deoarece permit unui număr mai mare de candidați să ocupe respectivele poziții.

Companiile plătesc mai bine competențele de inteligență artificială

Raportul PwC arată că posturile care solicită competențe de utilizare a inteligenței artificiale oferă salarii mai mari decât cele care nu presupun astfel de cunoștințe.

În 2025, diferențele salariale ajung la 88% în domeniul vânzărilor, 87% în relațiile cu clienții, 75% în zona juridică și conformitate și 50% în sectorul financiar.

În IT, diferența salarială este de 28%, semn că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială a devenit deja o competență răspândită.

Angajatorii cer tot mai multe competențe încă de la începutul carierei

Studiul evidențiază că și posturile destinate debutanților solicită tot mai des competențe considerate până recent specifice angajaților cu experiență.

Leadershipul, gândirea strategică, capacitatea de analiză și luarea deciziilor pe baza datelor sunt cerințe întâlnite tot mai frecvent în ocupațiile expuse la inteligența artificială.

În același timp, angajatorii pun un accent tot mai mare pe abilități precum creativitatea, empatia, discernământul și capacitatea de a colabora eficient cu tehnologia.

Raport: Inteligența artificială nu poate înlocui gândirea critică și creativitatea

Potrivit PwC, pentru candidați devine esențială combinarea competențelor tehnice legate de inteligența artificială cu abilitățile pe care tehnologia nu le poate înlocui, precum gândirea critică, relaționarea și luarea deciziilor în contexte complexe.

„Pentru angajatori însă, mesajele sunt ceva mai nuanţate. Dacă extinderea adopţiei s-a dovedit o provocare căreia îi pot face faţă, cu rezultate diferite direct proporţionale cu investiţia în instrumente şi training, ecuaţia necesarului de competenţe nu este la fel de simplă. Profesionalizarea IA cere competenţe greu, dacă nu imposibil, de dezvoltat sau de dobândit fără o bază în educaţia timpurie, formală şi fără multă expunere (fie că vorbim de competenţe cognitive sofisticate, fie că vorbim de competenţe emoţionale)”, se arată în raport.

Autorii studiului avertizează că adaptarea la noile cerințe va presupune schimbări importante în organizarea muncii și investiții consistente în dezvoltarea competențelor, atât la nivelul companiilor, cât și al sistemelor de educație și al politicilor publice.