România riscă să se întoarcă în anii ’90 şi să fie pusă la zid de instituţiile europene. Asta pentru că, în ultimii doi ani, procesul de descentralizare – văzut ca un prim pas în ceea ce se dorea a fi "reforma statului" – a fost înlocuit de centralizare, susţin specialiştii.

Potrivit acestora, au fost şi urmează să fie desfiinţate instituţii create sub atenta supraveghere a UE, unele ca şi criteriu de integrare, cu sume mari dislocate din bugetele statelor membre.

Pentru "bani" şi "calitate"

Astfel, după ce, anul trecut, fostul ministru al internelor Dan Nica a desfiinţat Agenţia Împotriva Traficului de Persoane şi Agenia Naţională Antidrog, actualul ministru al muncii, Mihai Şeitan, urmează să transforme în direcţii din subordinea sa câteva instituţii cu rol-cheie: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Familiei şi Copilului, Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, dar şi Inspecţia Socială.

Motivele: "Asigurarea unui serviciu public calitativ şi competent, orientat către cetăţean şi nevoile acestuia", dar şi "constrângerile bugetare", după cum se arată în ordonanţa de reorganizare a ministerului, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie.

Dincolo de economiile realizate prin concedierea a 367 de angajaţi – invocate de Şeitan -, reprezentanţii societăţii civile consideră însă reorganizarea un "regres". Mai ales că Ministerul Muncii nu renunţă, spre exemplu, la revista "Obiectiv", ca şi Internele la "Pentru Patrie". În plus, autorităţile au dat "undă verde" înfiinţării unor noi instituţii, precum Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor sau Agenţia pentru Cetăţenie.

Responsabilitate externă

"Guvernul ignoră, pur şi simplu, o recomandare explicită primită anul trecut din partea Comitetului ONU pentru drepturile copilului, şi anume întărirea ca pacităţii ANPDC, ca autoritate centrală. În plus, suntem monitorizaţi pe Protecţia Copilului. Cine va mai face rapoarte? Cred că vom fi puşi la zid pentru asta", spune preşedintele SERA România, Bogdan Simion.

Opinia lui e împărtăşită şi de preşedintele executiv al "Salvaţi Copiii", Gabriela Alexandrescu: "ONU a cerut ca această instituţie să fie condusă de un ministru, însă, acum, ca direcţie, nu va mai avea nicio putere de coordonare a eforturilor ministerelor implicate în Protecţia Copilului".

România riscă şi sancţiuni în bani din partea instituţiilor internaţionale, susţine şi fostul secretar de stat Theodora Bertzi. "UE a dat 5.000.000 de euro pentru crearea Inspecţiei Sociale. Alte sume importante au venit de la Banca Mondială. Am putea fi traşi la răspundere financiar de aceste instituţii", explică Bertzi.

DIN 14 IULIE

Vor fi concediaţi 42 de subprefecţi

În timp ce în privinţa secretarilor de stat lucrurile sunt extrem de clare pentru executiv – vor mai rămâne câte doi în aproape toate ministerele, mai puţin la Externe, Finanţe şi Interne, unde vor fi câte trei (Vasile Blaga a anunţat şi "câştigătorii": Dan Fătuloiu, Mihai Capră şi Gheorghe Emacu) – în ceea ce-i priveşte pe sub prefecţi, se mai negociază. E drept, doar lista nominală cu cei care vor pleca, deoarece "s-a bătut în cuie" că vor fi concediaţi 42 dintre ei (câte unul din fiecare judeţ şi din Capitală).

"Cei care vor fi eliberaţi din funcţii nu vor mai putea ocupa altă funcţie publică. Până acum, subprefecţii care plecau erau numiţi inspectori guvernamentali. Probabil, acum nu vor mai ocupa astfel de posturi", a explicat prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaie.