Instagram a decis să ascundă conținuturile care tratează politică și probleme sociale. Noile reguli, deja active în Statele Unite din 25 martie, au intrat în vigoare în Italia duminică, 28 aprilie.

Aceleași restricții au fost aplicate și pe o altă platforme a grupului Meta, Threads, și în curând vor fi extinse și la Facebook — Meta este multinaționala fondată de Mark Zuckerberg care controlează principalele platforme sociale (Instagram, Facebook și Threads) și mesageria (Whatsapp și Messenger).

Cum funcționează noua cenzură social media

Pe Instagram există diferite secțiuni prin care este distribuit conținutul, fiecare gestionată de un algoritm diferit. Majoritatea acestor secțiuni servesc pentru a ne ajuta să descoperim conținut nou al unor profiluri pe care încă nu le cunoaștem sau pe care nu le urmărim încă. Apoi există Feed, care este pagina noastră principală. În această secțiune apar parțial conținuturile publicate de profilurile pe care am ales să le urmărim, parțial conținuturi sugerate, preluate de pe profilurile pe care nu le urmărim. Din 28 aprilie, Instagram a dezactivat, pentru toți utilizatorii, opţiunea distribuirii postărilor politico-sociale în secțiunile Explore și Reels și în porțiunea de conținut sugerat din Feed. Adică în toate secțiunile dedicate descoperirii de conținut nou.

Sfera de aplicare a modificării este semnificativă

Postările publicate de profilurile pe care le urmărim vor continua să apară în Feed-ul nostru, dar mai puțin decât înainte. Asta pentru că algoritmii de clasare (cei care decid în ce ordine apar postările pe Feed-ul nostru) vor fi influențați de numărul redus de Like-uri, o consecință directă a numărului redus de conturi la care avem acces. Sfera de aplicare a modificării este semnificativă, iar noua setare implicită a fost introdusă fără a cere consimțământul utilizatorilor și fără a-i informa printr-o notificare. Prin urmare, chiar dacă utilizatorii își păstrează în mod formal capacitatea de a dezactiva restricția, este puțin probabil că o vor face, scrie ilfattoquotidiano.it.

Ce înseamnă această schimbare pentru cei care se informează

După cum subliniază AGCOM într-un raport privind consumul de informații, rețelele sociale sunt o sursă pasivă de informații. Mai simplu formulat, utilizatorii nu caută în mod activ informații, ci deleagă algoritmilor căutarea și alegerea știrilor. Prin urmare, având în vedere modul furtiv în care Instagram a implementat noile reguli, este probabil ca majoritatea utilizatorilor să nu observe schimbarea. Dacă ne gândim apoi că, potrivit Reuters, rețelele de socializare sunt principala sursă de informare pentru 42% din italieni, în timp ce doar 28% aleg site-uri de știri și 16% hârtia tipărite, alegerea lui Zuckerberg capătă contururile unui real cutremur pentru dieta informaţională a milioane de italieni.

Ce înseamnă schimbarea pentru cei care oferă informații

Pentru cei care oferă informații, precum Il Fatto Quotidiano, va fi mult mai greu să ajungă la noi utilizatori pe rețelele sociale și va fi mult mai dificil să informeze cetățenii despre scandalurile politice, precum cele ale lui Sgarbi, Santanché, Gasparri. Instagram nu împiedică Il Fatto Quotidiano sau alte ziare să publice știri, ci blochează distribuirea acestora către public. Mai exact, blochează distribuția către non-followeri (cei care încă nu urmăresc pagina). Pentru a oferi cititorului o idee despre ceea ce presupune acest lucru, împărtășim datele Instagram Fatto Quotidiano din ultimele 90 de zile.

În perioada februarie-aprilie 2024, 94% din postările Fatto Quotidiano au fost distribuite utilizatorilor care încă nu ne urmăresc munca și care ne-au descoperit prin secțiunile care sunt în prezent interzise. Dintre acești non-followeri, peste jumătate de milion au decis să interacționeze cu postările noastre, demonstrând interes pentru subiect. Cu noile reguli, toți acești non-followers nu vor mai putea fi contactați de știrile noastre, un lucru valabil și pentru toate ziarele sau alte entități precum asociațiile și activiștii care se ocupă de politică și probleme sociale.

Ce înseamnă pentru Meta „conținut de natură politică”?

Și, mai presus de toate, ce drept are el să decidă ce este politic și ce nu? În anunțul ei compania lui Mark Zuckerberg se limitează la a vorbi despre „Conținut politic, potențial legat de subiecte precum legi, alegeri sau subiecte de natură socială”. Directorul Instagram, Adam Mosseri, a sugerat că lista neagră va viza așa-zisele știri dure (politică, afaceri externe, sănătate, economie) și „critica socială”.

Presată de Washington Post, o purtătoare de cuvânt a platformei Meta a încercat, cu un succes limitat, să definească mai bine în ce constă subiectele sociale: „Subiectele sociale pot include conținut care identifică o problemă care afectează oamenii și este cauzată de acțiunea sau inacțiunea altora, care poate include probleme precum relațiile internaționale sau criminalitatea”. Prin urmare, se pare că Meta nici măcar nu are o idee precisă a propriei definiții. Un alt purtător de cuvânt al companiei a recunoscut pentru CNN că „Aceste probleme globale sunt complexe și dinamice, așa că definiția noastră va evolua în timp”.

Poate Meta cu adevărat să interzică politica pe rețelele sociale?

Suntem obișnuiți să considerăm rețelele sociale drept multinaționale private care pot face și bine și rău. Și de fapt așa a şi fost până de curând. Numai că acum lucrurile s-au schimbat.

În 2023, a intrat în vigoare Digital Services Act (DSA), regulamentul european privind platformele online. DSA a creat un cadru legal în care marile platforme online (Meta, Google, Apple, TikTok, Microsoft și Amazon) sunt recunoscute ca gatekeepers, adică custozi de facto ai căilor de acces la informații și servicii online. Și, prin urmare, sunt considerați responsabili pentru siguranța și libertatea online. DSA se concentrează în mare măsură pe importanța platformelor sociale în ecosistemul informațional.

Recunoaște și stabilește că aceste platforme „influențează puternic siguranța online, definiția dezbaterii și opinia publică” și, prin urmare, le solicită să prevină „efectele negative, actuale sau previzibile asupra exercitării drepturilor fundamentale, în special libertatea de exprimare și informare, inclusiv libertatea și pluralismul presei, consacrate în articolul 11 ​​din Cartă”, precum și „efectele negative reale sau previzibile asupra proceselor democratice, a dezbaterii civice și a proceselor electorale, precum și asupra securității publice”. Blocarea de către Meta a conținutului politico-social pare să interfereze cu libertatea de exprimare și informare, cu formarea opiniei publice, cu pluralismul media și cu procesele democratice.

Comisia Europeană a deschis proceduri împotriva Meta

Chiar și modalitățile prin care este implementată cenzura par să încalce reglementările europene. DSA interzice de fapt utilizarea unor dark patterns, sau „căi întunecate”, definite ca „practici care distorsionează sau compromit într-o măsură semnificativă, intenționat sau de fapt, capacitatea destinatarilor serviciului de a lua alegeri sau decizii autonome și informate”. În plus, condamnă „Alegerile de proiecte care vizează direcționarea destinatarului către acțiuni care aduc beneficii furnizorului de platforme online”.

Edificatoare în acest sens este postarea din luna iulie a directorului Instagram, Adam Mosseri, în care explică că pentru Instagram prezența conținutului politic aduce mai multe dezavantaje decât avantaje în ce privește imaginea și eforturile legate de monitorizare și moderare. Doar acțiunile în justiție ne vor putea spune dacă decizia Instagram încalcă cu adevărat reglementările europene. Între timp, Comisia Europeană a deschis proceduri împotriva Meta pentru investigarea mai multor suspecte încălcări ale DSA, printre care se află şi noile reguli privind conținutul politic. (Traducerea-Rador)

Articol de Laurent Ferrante