Independența Republicii Moldova: 27 august 1991, ziua care a schimbat destinul Basarabiei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Destinul Basarabiei. La 27 august 1991, într-un moment în care Uniunea Sovietică se afla în pragul destrămării, Republica Moldova și-a proclamat oficial independența. Votată de Parlamentul de la Chișinău și susținută de sute de mii de oameni adunați în Piața Marii Adunări Naționale, Declarația de Independență a reprezentat mult mai mult decât nașterea juridică a unui nou stat.

A fost punctul culminant al mișcării de renaștere națională din Basarabia, dar și începutul unei confruntări geopolitice care continuă să influențeze Republica Moldova și astăzi.

Așezat între România și spațiul ex-sovietic, teritoriul dintre Prut și Nistru a fost, timp de două secole, la intersecția intereselor marilor puteri. Pentru a înțelege semnificația independenței Republicii Moldova din 1991 trebuie, prin urmare, să ne întoarcem la momentele care au schimbat radical destinul Basarabiei.

De la anexarea Basarabiei de către Rusia la independența din 1991

Rădăcinile istorice invocate în Declarația de Independență a Republicii Moldova merg mult dincolo de perioada sovietică. Documentul adoptat la Chișinău plasează anul 1991 într-o succesiune de evenimente care începe în secolul al XIX-lea.

1812: Basarabia este anexată de Imperiul Rus

În urma Tratatului de la București din 1812, Imperiul Rus preia teritoriul dintre Prut și Nistru, desprinzând partea estică a Principatului Moldovei.

Momentul marchează începutul unei lungi perioade în care Basarabia va deveni obiectul unei competiții politice, militare și identitare între Rusia și spațiul românesc.

1918: Sfatul Țării votează Unirea cu România

Prăbușirea Imperiului Țarist, în contextul Revoluției Ruse, schimbă din nou configurația regiunii.

Basarabia își proclamă autonomia, apoi independența, iar la 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău votează Unirea Basarabiei cu România.

Teritoriul rămâne în componența României până în 1940.

1940: Pactul Ribbentrop-Molotov și anexarea sovietică

Un nou moment decisiv are loc în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat în august 1939 de Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Protocolul secret care însoțea pactul plasa Basarabia în sfera de interes sovietică. În iunie 1940, URSS adresează României un ultimatum și ocupă Basarabia și nordul Bucovinei.

Ulterior este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, una dintre republicile componente ale URSS.

Tocmai această succesiune istorică este esențială pentru documentul din 1991. Declarația de Independență condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale politice și teritoriale, plasând desprinderea de Uniunea Sovietică într-o logică a restabilirii dreptului la autodeterminare.

Molotov semnând Pactul Secret cu Germania. În spate, Ribbentrop și I.V. Stalin. sursa: Wikipedia

27 august 1991: momentul în care Republica Moldova rupe legăturile cu URSS

Vara anului 1991 a accelerat destrămarea Uniunii Sovietice. Eșecul puciului de la Moscova din 19–21 august 1991, prin care o parte a conducerii sovietice încercase să îl înlăture pe Mihail Gorbaciov și să oprească dezintegrarea URSS, a slăbit decisiv autoritatea centrului sovietic.

La Chișinău, evenimentele au oferit impulsul final. Pe 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declarația de Independență.

În aceeași zi, o uriașă mobilizare populară are loc în centrul Chișinăului. Pentru participanții la mișcarea de renaștere națională, independența reprezenta rezultatul mai multor ani de revendicări privind identitatea națională, limba, alfabetul latin și recuperarea memoriei istorice.

Republica Moldova devenea, oficial, un stat suveran și independent. Dar independența deschidea imediat o întrebare mult mai dificilă: în ce direcție geopolitică urma să se îndrepte noul stat?

27 august 1991, Marea Adunare Națională de la Chișinău. sursa: arhivele Rep. Moldova

România și independența Republicii Moldova

Pentru România, proclamarea independenței Republicii Moldova a avut o semnificație aparte.

România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, chiar în ziua de 27 august 1991.

Relația dintre București și Chișinău s-a construit în jurul unei moșteniri istorice, culturale și lingvistice comune, reapărute puternic în spațiul public odată cu slăbirea regimului sovietic.

Revenirea la alfabetul latin și problema limbii

Unul dintre cele mai importante momente ale renașterii naționale fusese adoptarea, în 1989, a legislației lingvistice care a readus alfabetul latin în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Chestiunea identității limbii a rămas ulterior una dintre cele mai disputate teme politice și identitare din Republica Moldova.

Pentru relația cu România, însă, recuperarea alfabetului latin și apropierea culturală au reprezentat elemente fundamentale.

De la unionism la parteneriat strategic

În primii ani după destrămarea URSS, ideea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România a fost prezentă în dezbaterea publică de pe ambele maluri ale Prutului. Unirea politică nu s-a produs, iar Republica Moldova și-a consolidat propriile instituții statale. În deceniile următoare, Bucureștiul a devenit însă unul dintre principalii parteneri politici, economici și diplomatici ai Chișinăului.

În prezent, unul dintre obiectivele centrale ale politicii României față de Republica Moldova este susținerea integrării europene a Chișinăului.

România a devenit unul dintre cei mai vocali susținători ai aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, considerând integrarea europeană esențială pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea economică a statului de peste Prut.