În timp ce China prelua controlul recifului filipinez Scarborough Shoal, situat în largul insulei Luzon, Manila și Washington au decis, în 2014, să-și consolideze relațiile militare prin revizuirea clauzelor unui tratat de apărare reciprocă semnat în 1951.

Numai că, de când a fost ales președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte a început o apropiere de Beijing și Moscova și a pus sub semnul întrebării legăturile militare ale țării sale cu Statele Unite, în special din cauza relațiilor sale cu președintele Obama , acesta din urmă fiind un critic acerb al metodelor brutale ale omologului său filipinez.

„Le-am oferit americanilor suficient timp pentru a se juca cu soldații filipinezi”, a lansat Duterte, după ce a spus că intenționează să organizeze exerciții militare cu Rusia și China.

Anterior, președintele Filipinelor le ceruse consilierilor militari americani (alocați forțelor filipineze angajate împotriva grupării teroriste Abu Sayyaf) să părăsească insula Mindanao și a decis să pună capăt patrulelor comune cu Marina SUA.

Cu toate acestea (și când Donald Trump îi succeda lui Obama la Casa Albă) , președintele filipinez a fost prins pe picior greșit când grupări care-și revendicau apartenența la Statul Islamic au atacat și ocupat orașul Marawi, situat pe insula Mindanao.

Neobișnuită în combat urban, armata filipineză a fost pusă în dificultate iar Manila a trebuit să accepte ajutor militar din SUA și din Australia.
În același timp, după recifele din Scarborough și Reed Bank, China a început să adulmece și alte recife filipineze, precum cel din Pag-aga.

În aprilie 2019, 200 de nave chineze se aflau în zonă iar președintele Duterte a amenințat în vânt: „Nu vă atingeți de Pag-aga. Am soldați acolo. Le voi cere să pregătească miziuni kamikaze”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: