EXCLUSIV. Interviu cu avocatul "diavolului" Breivik, un terorist cu trei celule, jocuri pe calculator şi sală de sport

EXCLUSIV. Interviu cu avocatul "diavolului" Breivik, un terorist cu trei celule, jocuri pe calculator şi sală de sport

Unul dintre membri echipei de avocaţi care îl apără pe Anders Behring Breivik, norvegianul extremist care a ucis cu sânge rece 77 de persoane într-o singură zi, explică, pentru EVZ, ce simţi luând partea "monstrului"

Avocatul norvegian Odd Ivar Grøn e un profesionist. Trebuie să fie, altfel n-ajungea niciodată unde se află acum. De asta nu divaghează printre propriile sentimente, pe care orice om întreg la cap le-ar avea legat de ororile săvârşite de clientul său, nimeni altul decât extremistul Anders Breivik. Odd Ivar Grøn preferă să sugereze că e de partea "drepturilor omului". Nu "de partea răului", cum mulţi, furioşi, l-au plasat la început când a fost ales să facă parte din echipa care îl va reprezenta în instanţă pe norvegianul care a ucis sute de tineri, anul trecut, pe insula Utoya.

Procesul va începe în aprilie şi va depinde de o ultimă expertiză psihiatrică. Dacă va fi găsit vinovat de acuzaţiile de terorism, Breivik riscă o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, petrecuți în condiţii cât mai civilizate.

Vizite la "domnul Breivik"

Ne puteți urmări și pe Google News

Odd Ivar Grøn e un avocat tânăr şi politicos. Anders Breivik e "domnul Breivik". E clientul care probabil o să-i rămână în carieră drept – speră el – cel mai crud caz de care a auzit vreodată.

Se văd şi de trei ori pe săptămână, când îl vizitează la penitenciar cu şeful echipei de avocaţi, Geir Lippestad, un avocat celebru norvegian, pe care "monstrul" – după cum l-au numit ziare din întreaga lume – l-a ales personal. L-a ales calm și calculat, cum pare să fi fost şi când a plănuit ceea ce a devenit cel mai grav atentat produs în Norvegia, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Evenimentul zilei", Odd Ivar Grøn arată ce înseamnă să-l reprezinte pe Breivik atât personal, cât şi profesional. Şi descrie cum îşi petrece, în izolare privilegiată, Anders Breivik zilele de când a fost arestat.

O ZI DIN VIAŢA UNUI TERORIST Acces la calculator, sport, televizor, totul "din motive de siguranţă"

EVZ: Cum a ajuns firma dumneavoastră să-l reprezinte pe Anders Breivik? Odd Ivar Grøn: Anders Breivik personal l-a ales pe domnul Lippestad (avocatul principal care-l reprezintă – n.r.), iar domnul Lippestad ne-a ales pe noi, ceilalţi, după ce l-a consultat pe domnul Breivik.

Cum arată o zi din viaţa lui Breivik în închisoare? Problema legată atât de siguranţa lui, cât şi de a celorlalţi prizonieri din jurul său, a staff-ului şi a vizitatorilor, e cea care cântăreşte cel mai mult în chestiunea aceasta. Breivik stă într-o celulă de 8 mp, aici locuieşte, doarme şi mănâncă. Apoi, mai are la dispoziţie o celulă similară cu un birou şi un computer unde are voie să stea câte cinci ore pe zi. Mai are încă o celulă cu câteva aparate pentru exerciţii fizice. Motivul pentru care are trei celule este că, din cauza problemelor speciale legate de siguranţă, nu i se permite să interacţioneze cu alţi deţinuţi.

Din acest motiv, cei de acolo încearcă să evite ca izolarea să-i facă rău, implicându-l în diverse activităţi. Computerul are instalat un software pentru scris, ceva muzică şi câteva jocuri simple. Nu este conectat la internet. De asemenea, are un televizor şi un radio în celula unde locuieşte. Nu are voie să vorbească sau să se întâlnească cu nimeni în afară de noi, de preot şi de staff-ul închisorii. S-a mai întâlnit şi cu experţii psihiatri care îl investighează. Are dreptul să ceară ca cineva să-l viziteze, dar deocamdată nu a cerut acest lucru. Când îl vizităm, stă de partea cealaltă a unui geam, cât ne vorbeşte.

Ce v-a zis Anders Breivik că aşteaptă de la procesul său? Vrea să explice de ce a simţit că trebuie să facă aceste fapte. Cum v-a explicat dumneavoastră faptele sale? Le-a descris drept îngrozitoare, dar necesare, deoarece a simţit că nu a reuşit să-şi facă auzite ideile politice atunci când a încercat să le exprime public. A spus că a simţit că avertizările sale legate de multiculturalism nu au fost înţelese şi nu au fost luate în serios şi că a fost cenzurat de media când a trimis eseuri către ziare etc. Ne întâlnim de două-trei ori pe săptămână cu el. Este mereu politicos şi calm. Cum au reacţionat rudele celor ucişi la vestea că-l veţi reprezenta pe Breivik? Cum vă simţiţi dumneavoastră în postura aceasta? În primele zile de după 22 iulie, sentimentul pe care l-am sesizat din partea publicului faţă de noi a fost: "Cum puteţi apăra un astfel de om care a comis astfel de fapte?". După câteva zile, însă, opinia publică s-a schimbat, iar azi cred că majoritatea oamenilor înţeleg că principiul dreptului fiecărui om de a avea acces la un avocat, indiferent de ce a făcut, este important pentru legea norvegiană.

APĂRAREA UNUI "MONSTRU" În aşteptarea unui verdict: e nebun sau nu Anders Breivik?

Are Anders Breivik şanse să câştige procesul ce urmează să se desfăşoare la Oslo? Şi, de fapt, ce ar însemna pentru el şi pentru dumneavoastră, ca avocaţi, "să câştigi" într-un astfel de caz atât de clar? Domnul Breivik a recunoscut că a săvârşit acţiunile, dar nu şi-a recunoscut vina. În opinia sa, acţiunile sale au fost necesare. Şi el şi noi însă ştim foarte bine că nu va fi liber. În proces, e foarte probabil ca cea mai importantă chestiune să fie dacă domnul Breivik era sau nu sănătos mintal în acele clipe. În primul raport psihiatric, experţii au concluzionat că nu e sănătos. Acum este supus unei a doua investigaţii psihiatrice. Rezultatele acesteia vor fi foarte importante. Dar, până la urmă, curtea decide dacă este sănătos şi trebuie condamnat la închisoare sau este bolnav şi va fi închis pentru tratament.

Care ar fi totuşi abordarea dumneavoastră în apărarea unui astfel de inculpat? Pentru început este important pentru noi să ne asigurăm că toate legile sunt respectate ca de obicei, în ciuda faptului că acesta este un caz special din cauza răului imens pe care l-a provocat. Vrem să fim siguri că este tratat corect şi drept. Ne străduim să facem asta astfel încât să nu provocăm durere în plus celor răniţi de faptele sale, dar este important şi să avem grijă că i se oferă un proces corect.

Concret, cum veţi ataca acuzaţiile care i se aduc? Nu am primit încă acuzaţiile finale, aşa că e prea devreme să spunem cum vom trata cazul.

Despre "românul lui Breivik"

Va fi "Manifestul" publicat de Breivik pe internet o probă importantă în proces? Desigur, va fi de importanţă, pentru că spune multe despre motivele care au stat la baza acţiunilor sale şi cum le-a plănuit. N-aş vrea însă să dau eu o descriere a documentului. E liber pentru oricine să-l citească şi să-şi formeze o opinie.

Vor fi chemaţi la proces şi foştii angajaţi din firmele despre care Breivik a vorbit în "manifest"? Printre ei se numără şi un român... E prea devreme să ne pronunţăm în legătură cu asta. Nu ştim încă pe cine va chema poliţia în instanţă şi nici măcar noi nu ne-am hotărât încă pe cine am vrea să aducem. N-avem oricum nicio informaţie că fostul angajat român al lui Breivik a avut vreo legătură cu faptele sale.

"FRUCTELE" PROCESULUI "E un caz istoric pentru Norvegia"

Ce reprezintă pentru cariera dumneavoastră un caz cum este acesta? Este probabil cel mai dificil şi special caz pe care l-am avut. Şi sper să fie şi singurul atât de crud pe care îl voi mai avea. Atenţia care a venit din întreaga lume face din acest caz unul uriaş. Dar nu m-am gândit prea mult ce ar putea să însemne pentru cariera mea, însă învăţ zi de zi lucruri care mă vor ajuta mai departe.

Se vorbeşte şi că ar fi un caz istoric pentru întreg sistemul de justiție norvegian. Dumneavoastră ce credeţi despre asta? În foarte multe privinţe, este special. În cea mai mare parte, pentru că Breivik a rănit atât de multe persoane şi pentru că există un interes public pentru caz. Până şi simpla stabilire a locaţiei şi a spaţiului unde se va desfăşura procesul este o provocare pentru instanţă, ţinând cont de numărul mare al celor care suferă după persoanele pierdute şi de alte persoane interesate. Nu suntem obişnuiţi cu astfel de cazuri. Aşa că este o provocare pentru întreg sistemul de justiţie norvegian. Va fi subiectul multor dezbateri în anii ce vor urma. În aceşti termeni, pentru Norvegia este, fără dubii, un proces istoric. CRONOLOGIE A sunat la poliţie de două ori în timp ce masacra copii

22 iulie 2011 a început la Oslo, aşa cum încep, de altfel, toate zilele ce stau sub semnul tragediei, ca o zi absolut banală. Până la finalul ei, însă, lumea se afla în stare de şoc, după ce avea să afle de faptele lui Anders Behring Breivik, un norvegian în vârstă de de 32 de ani. Totul a început puţin după ora 15. În urma masacrului produs de extremist, 77 de persoane şi-au pierdut viaţa (8 în explozia din centrul oraşului, 69, pe insula Utoya). Aceasta este cronologia unui masacru:

15:13: Un autoturism Volkswagen Crafter este filmat de camerele de supraveghere cum intră pe strada Grubbegata, dinspre Grensen, în proximitatea mai multor clădiri guvernamentale. La scurt timp, şoferul iese din maşină, se urcă în alta, un Fiat Doblo, care-l aşteaptă deja parcată, și pleacă.

15:25: O bombă plasată în autoturismul Volkswagen explodează pe strada Grubbegata, aproape de birourile primului ministru şi a altor clădiri guvernamentale. Peste niciun minut, poliţiştii norvegieni primesc primele alerte despre explozie. Opt oameni sunt prinşi în explozie.

15:28: Ajunge primul echipaj de poliţie în zonă. Se primeşte la scurt timp şi confirmarea că primul minstru norvegian, Jens Stoltenberg, nu se numără printre victime. Centrul orașului Oslo e în alertă maximă, autorităţile se concentrează asupra zonei unde bomba a explodat, fără a avea habar că haosul era departe de a se fi sfârşit.

16.30: Tinerii participanţi la tabăra de pe insula Utoya (la 40 de kilometri de Capitală) a Ligii Tineretului Laburist sunt adunaţi pentru a fi informaţi de atentatul de la guvern. Între timp, autoturismul Fiat Doblo, condus de Anders Breivik, se apropie de tabără.

16:55: Anders Behring Breivik, deghizat în poliţist, trece cu feribotul pe insulă. Peste aproximativ 20 de minute se află deja în tabără.

17:22: Anders Breivik trage primul foc de armă. Peste două minute, serviciul medical de urgenţă din Drammen este informat că se trage pe insulă. Peste un minut, află şi poliţia.

17:30: O unitate anti-terorism din Oslo este trimisă, de urgenţă, pe Utoya. Alte unităţi de poliţie din zonă sunt şi ele în alertă. Peste o jumătate de oră, Breivik însuşi sună la 112 și transmite că vrea să se predea. Închide şi continuă, cât aşteaptă, masacrul. Forţele speciale ajung pe insulă abia la 18.25.

18.26: Supărat că arestarea sa publică întârzie, Breivik, într-un gest incredibil, sună din nou la 112 şi spune, din nou, că vrea să se predea. 18.32 – 18.34: Breivik este, în sfârşit, arestat, fără a opune rezistenţă. CITIŢI ŞI:

  • Incursiune în mintea „monstrului” extremist
  • Cum apare România în manifestul teroristului din Norvegia
  • Teroristul de la Oslo vrea să vorbească. Breivik va acorda primul interviu unei televiziuni străine

<iframe width="620" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/9wvOWE7Q3Nc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

<iframe width="620" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/V65B_BmAqVo" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>