„Imperiul Bunătății” construit pe suferință. Referatul de arestare al DIICOT descrie un sistem de exploatare a persoanelor vulnerabile sub paravan caritabil

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O investigație amplă desfășurată de procurorii DIICOT a scos la iveală un mecanism infracțional de o gravitate extremă, derulat pe parcursul a aproape două decenii sub paravanul filantropiei și al ajutorului umanitar.

Sub numele asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, liderul grupării, Viorel-Teodor Pașca, împreună cu membrii familiei sale și alți complici, a construit un sistem complex prin care sute de persoane aflate în situații de vulnerabilitate socială, psihică sau fizică au fost transformate în surse constante de venit.

„Bunul Samaritean” și fațada carității

Începând cu anul 2006, Viorel-Teodor Pașca și-a construit în județul Bihor o imagine publică de „înger al oropsiților”, fiind frecvent prezentat în mass-media drept un „bun samaritean” care adăpostește persoane fără locuință și fără aparținători. Această imagine publică impecabilă, întreținută prin postări emoționante pe rețelele de socializare și un marketing agresiv, a permis grupării să atragă numeroase donații și sponsorizări.

În realitate, DIICOT a stabilit că această activitate era, în fapt, o afacere ilegală de prestări de servicii sociale și medicale, derulată fără acreditări, licențe sau personal calificat. În decursul a 17 ani, peste 3.300 de persoane au trecut prin imobilele controlate de Pașca, dintre care aproximativ 1.020 au decedat, fiind înhumate în cimitirul din localitatea Dumbrava.

Casele lui Viorel Pașca. Sursa foto: Captură video

Modul de operare: Exploatarea prin dependență

Spre deosebire de formele clasice de trafic de persoane, care implică violență fizică directă sau amenințări vizibile, gruparea condusă de Pașca a utilizat o metodă mult mai subtilă și greu de detectat: exploatarea prin dependență totală.

Recrutarea: Victimele erau racolate direct din spitale, direcții de asistență socială (DGASPC), primării sau chiar din penitenciare. Erau vizate cu precădere persoanele fără tutore, fără familie și cu dizabilități psihice, capabile să genereze venituri prin pensii și indemnizații de handicap.

Confiscarea autonomiei: Imediat după sosire, victimele erau deposedate de actele de identitate, telefoane și bunurile personale. Acestora li se impunea semnarea unei „declarații de consimțământ” prin care renunțau la orice drept asupra veniturilor proprii (pensii, indemnizații) în favoarea membrilor grupării, sub pretextul acoperirii cheltuielilor de întreținere.

Valorificarea victimelor: Obiectivul final era încasarea sistematică a pensiilor, indemnizațiilor de însoțitor (care sunt echivalente cu salariul unui asistent personal) și a ajutoarelor de înmormântare. În cazurile în care persoanele nu erau „profitabile” din punct de vedere financiar, Pașca refuza primirea acestora sau le returna instituțiilor de unde proveneau, de multe ori lăsându-le pe stradă, în fața sediilor DGASPC.

Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Călin

Condiții inumane sub paravanul îngrijirii

Probele administrate de procurori descriu un tablou sumbru al condițiilor în care trăiau cei aproximativ 380 de beneficiari identificați în momentul perchezițiilor.

Igiena și asistența medicală: Deși asociația era promovată ca furnizor de servicii sociale, îngrijirea era precară. Bolnavii erau lăsați nesupravegheați, adesea închiși în imobile, iar administrarea tratamentelor era făcută empiric, de către persoane fără nicio pregătire medicală (femei de serviciu sau îngrijitori necalificați). S-au descoperit situații în care medicamentele erau distribuite în funcție de culoarea cutiilor, pentru că personalul nu știa să citească.

Neglijență și cruzime: Rapoartele DIICOT menționează beneficiari care prezentau escare netratate cu lunile, răni infectate sau chiar infestate cu viermi.

Într-un caz șocant, un pacient a fost găsit în stare critică, cu piciorul gangrenat și plin de viermi, fiind curățat cu penseta de către personalul necalificat, fără a fi trimis de urgență la spital în timp util.

Violență și abuzuri: Au fost raportate acte de violență între beneficiari, pe fondul lipsei de supraveghere, și chiar suspiciuni de abuzuri sexuale între aceștia. Indiferența liderilor grupului față de suferința pacienților era manifestă: atunci când o pacientă a fost victima unei agresiuni, Pașca a reacționat cu indiferență, spunând „No, las că îi trece”.

Sursa foto: Viorel Pașca/facebook

Implicarea autorităților și „climatul de impunitate”

Documentele DIICOT subliniază că activitatea lui Pașca a fost tolerată de autorități ani de zile. Deși au fost efectuate controale interinstituționale, acestea au fost adesea formale și lipsite de sancțiuni concrete. Această pasivitate a creat un „climat de impunitate”, inculpații ajungând să creadă că sunt invulnerabili în fața legii.

Mai mult, ancheta a scos la iveală o rețea de colaborare: funcționari din primării sau unități medicale facilitau obținerea de acte de identitate, anchete sociale „umflate” pentru obținerea de indemnizații mai mari (grad grav de handicap) sau eliberau certificate de deces pentru a permite membrilor grupării să încaseze ajutoarele de înmormântare, deși aceștia nu erau rude cu defuncții.

În prezent, membrii grupării sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și alte infracțiuni, procurorii subliniind că acțiunile acestora au încălcat flagrant demnitatea umană, transformând persoane vulnerabile în simple instrumente de profit.

Aceasta este sinteza informațiile furnizate în dosarul de referat cu propunere de arestare preventivă întocmit de procurorii DIICOT la data de 01.07.2026.