Valeriu Ostalep/ Sursa foto: captură
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) reclamă hărţuirea angajaţilor de către un afacerist şi formator de opinie pro-rus, subiect al unei anchete jurnalistice.
Potrivit unui articol CIJM, cel care cu doi ani în urmă a pornit campania de hărţuire a jurnaliştilor este Valeriu Ostalep, fost vice-ministru de Externe în perioada guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin. Cunoscut în prezent ca afacerist şi formator pro-rus şi anti-român.
În octombrie 2024, portalul Anticoruptie.md publica o anchetă amplă „Armurierul pro-Kremlin", care îl avea ca personaj central pe Valeriu Ostalep. Autorii anchetei au prezentat probe cum fostul oficial diseminează constant în spațiul public narațiuni identice cu cele ale purtătoarei de cuvânt a MAE de la Moscova, Maria Zaharova.
Totodată, jurnaliștii au documentat cum firma familiei sale ar vinde arme și muniții chiar instituțiilor de forță ale statului pe care Ostalep îl critică.
Cerere prealabilă în mai puţin de trei ore
Potrivit CIJM, la nici trei ore de la publicarea investigației, pe 8 octombrie 2024, Valeriu Ostalep a trimis prin email o cerere prealabilă de chemare în judecată către Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. Solicitând achitarea a 66.000 de lei (cca 3300 euri) pentru pretinse prejudicii morale.
Argumentul invocat: „Eu, Valeriu Ostalep, nu sunt propagandist și îmi expun public propriile păreri. Afirmația că eu sunt propagandist al Kremlinului este un fals" și „Eu nu livrez arme nimănui" - deși investigația documenta activitatea firmei Sniper Elite SRL.
„Am reacționat atunci cu o postare pe Facebook în care am menționat că Ostalep ar trebui să primească un premiu pentru cel mai rapid demers în instanță. Am publicat o captură din cererea prealabilă, cu numărul de telefon hașurat, lăsând inițial adresa de email descisă, pe motiv că nu am considerat că artrebui protejată.
Din acel moment a început hărțuirea echipei noastre prin procese, plângeri la diferite instituții, care, luate împreună, se conturează într-un proces tipic de tip SLAPP și durează de aproape doi ani.
Facebook a șters postarea despre investigație și cererea prealabilă după cinci minute, la fel a fost șters și al doilea mesaj pe aceeași temă. Faptul denotă o raportare în masă coordonată, posibil e vorba de o fermă de troli”, susţine Cornelia Cozonac, şefa CIJM.
Cornelia Cozonac/ Sursa foto: Facebook
Caruselul hărţuirii
Potrivit CIJM, caruselul hărțuirii pe care l-a pus în practică fostul oficial Valeriu Ostalep arătă astfel:
8 octombrie 2024: Valeriu Ostalep trimite pe adresa CIJM o cerere prealabilă de chemare în judecată pe motiv că i s-ar fi lezat onoarea și demnitatea.
10 octombrie 2024: Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) oferă răspuns prin care respinge cererea prealabilă a lui Valeriu Ostalep.
10 octombrie 2024, Ostalep depune:
- plângere către CIJM, prin care solicită radierea datelor personale despre care susține că ar fi fost depersonalizate necorespunzător.
- plângere către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).
15 octombrie 2024: CIJM răspunde și respinge din nou solicitarea, hașurând suplimentar informațiile invocate.
În aceeași zi, Ostalep depune cerere de chemare în judecată împotriva CIJM privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.
16 octombrie 2024: Ostalep depune o a doua cerere de chemare în judecată, privind publicarea datelor cu caracter personal.
6 noiembrie 2024: Prin răspunsul nr. 3235, CNPDCP informează petiționarul că plângerea sa din 10 octombrie 2024 nu corespunde cerințelor .
18 noiembrie 2024: Ostalep se adresează repetat către CIJM, solicitând mai multe informații despre prelucrarea datelor care îl vizează.
25 noiembrie 2024: Depune plângere la Consiliul de Presă, acuzând autorii investigației că au încălcat normele deontologice. El afirma că afirmațiile nu corespund adevărului,.
29 noiembrie 2024: CIJM îi transmite răspuns la cererea din 18 noiembrie.
2 decembrie 2024: Depune o nouă plângere la CNPDCP privind publicarea neconformă a datelor personale, asta însemnând numele și prenumele, numărul de telefon și adresa electronică.
24 decembrie 2024: CNPDCP inițiază un control pe cazul dat.
Plângerile lui Ostalep, respinse pe bandă rulantă
La 17 decembrie 2024, Consiliul de Experți și Experte a respins plângerea lui Ostalep.
Dar su urmat două procese de judecată în paralel. Unul privind lezarea onoarei și demnității și altul - privind prelucrarea ilegală a datelor personale. În fiecare caz au avut loc mai multe ședințe de judecată.
25 februarie 2025, cererea depusă de Ostalep la 16.10.2024 privind prelucrarea ilegală a datelor este respinsă, scoasă de pe rol de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
14 aprilie 2025: cererea din 15.10.2024 privind apărarea onoarei și demnității este respinsă de Judecătoria Chișinău. Hotărârea este contestată.
29 octombrie 2025: Curtea de Apel respinge apelul, decizia devenind definitivă.
Valeriu Ostalep a contestat hotărârea instanței la Curtea Supremă de Justiție.
Amendă pentru date preluate din surse deschise
La 25 aprilie 2025, CNPDCP emite Decizia nr. 91, prin care constată încălcarea prelucrării datelor de către Centrul de Investigații Jurnalistice. În procesul-verbal se indică drept contravenient „Societatea cu răspundere limitată Centrul de Investigații Jurnalistice". Deși CIJM este organizație neguvernamentală de media, nu SRL.
Încălcarea admisă de CIJM este publicarea adresei de email și a numărului de telefon (hașurat din start). Deşi aceste date se regăsesc în mai multe documente publicate de Ostalep pe reţele.
CIJM a contestat în instanță decizia respectivă, pe motiv că au fost admise mai multe încălcări ale legii.
16 februarie 2026: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pronunță hotărârea de recunoaștere a CIJM ca autor al contravenției. Şi pedepseşte CIJM cu amendă în cuantum de 130 (una sută treizeci) de unități convenționale, ce constituie echivalentul sumei de 6500 (șase mii cinci sute) de lei”.
Decizia instanței este atacată cu recurs.
„Nici CNPDCP nici instanțele care au examinat mai departea cauza nu au luat în calcul că aceste date au fost examinate în scopuri jurnalistice, iar legea oferă mai multă libertatea jurnalițștilor”, scrie Cornelia Cozonac.
Jurnaliştii moldoveni, fără protecţie
La 22 iulie 2026, Guvernul a aprobat proiectul de act normativ care propune Parlamentului amendarea mai multor legi. Cu includerea unor mecanisme de protecție a persoanelor implicate în mobilizarea publică împotriva procedurilor judiciare abuzive. legislativul a votat, două zile mai târziu, în primă lectură acest proiect de lege. Dar dezbaterile în plen au trezit îngrijorări în mediul jurnalistic.
„Deși mass-media și jurnaliștii s-ar încadra în aceste cercuri protejate, observăm că tocmai jurnaliștii sunt cei mai expuși unor astfel de abuzuri, după cum o arată și cazul Ostalep", susține juristul CIJM, Sergiu Bozianu.
În opinia sa, proiectul creează un mecanism separat de protecție, dar nu este coroborat cu norma penală de la art. 180/1 Împiedicarea activității mass-media, care rămâne mai mult declarativă.
UE a adoptat, în aprilie 2024, Directiva privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate – actul anti-SLAPP. Ea cere statelor să poată respinge rapid cererile abuzive, să pună cheltuielile de judecată în sarcina reclamantului abuziv și să acorde despăgubiri victimelor.
Statele UE au termen până în 7 mai 2026, iar pentru Moldova termenul de transpunere ca țară candidată este decembrie 2027.
Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice. Proiectul a fost transmis spre avizare pe 7 aprilie 2026.
Cine este Valeriu Ostalep
Valeriu Ostalep, vice-ministru de Externe în perioada guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin. Acum om de afaceri. Este deseori invitat în calitate de expert la televiziunile cu politică editorială pro-rusă.
Valeriu Ostalep la un podcast în limba rusă cu Natalia Morari/ Sursa foto: captură
Discursul lui Ostalep seamănă izbitor cu falsurile vociferate de propagandista Kremlinului, Maria Zaharova:
Occidentul transformă această țară în robul său necuvântător. Actuala sa conducere promovează o politică de represiuni interne, repetând experiența Ucrainei și Țărilor Baltice, direcționată spre transformarea republicii într-un apendice ilegal al Uniunii Europene și NATO”.
Deasemenea, Ostalep promovează un puternic discurs anti-românesc.
În societatea moldovenească există îngrijorări și temeri cu privire la România din cauza memoriei istorice neplăcute, a impunerii cetățenilor Moldovei a denumirii limbii și a studierii nefirești a istoriei românești, precum și din cauza viziunilor și aspirațiilor expansioniste ale conducerii țării vecine”, susţine Ostalep.
Fostul diplomat mai susţine că securiștii români ar fi trebuit să informeze conducerea lor. Că, în ciuda discuțiilor îndelungate despre un parteneriat strategic, în societatea moldovenească există încă îngrijorări serioase față de România, pentru a înțelege cu ce greșesc în Republica Moldova și de ce românii sunt percepuți astfel.
Valeriu Ostalep face parte din echipa de mentori a şcolii de jurnalism, lansată recent de controversata jurnalistă Natalia Morari. Proiect despre care se spune că ar face parte dintr-o strategie a Kremlinului privind extinderea unei reţele de jurnalişti pro-ruşi în toată lumea.
Recomandările noastre
