Într-o discuţie cu EVZ, hackerii care spun că au atacat ieri site-urile companiilor Visa şi Mastercard, drept răzbunare după ce acestea au suspendat plăţile donatorilor către WikiLeaks, explică argumentele acestui "război informaţional".

Site-ul companiei Mastercard a devenit indisponibil încă de ieri-dimineaţă în urma unui atac de tip DDOS (Distributed Denial of Services), revendicat de un grup de hackeri autointitulat Anonymous, care a precizat pentru EVZ că luptă "pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă".

Atacul hackerilor a avut un motiv precis: pedepsirea Mastercard, care a decis marţi, alături de Visa Europe, invocând posibile probleme de legalitate, să suspende plăţile făcute de către donatorii din întreaga lume către site-ul WikiLeaks. Acesta publică de mai bine de o săptămână telegramele secrete ale diplomaţiei americane, spre nemulţumirea Washingtonului şi a altor guverne.

Mastercard insista ieri că problemele site-ului nu afectau tranzacţiile, dar o companie parteneră a precizat pentru BBC News că există probleme în privinţa serviciului de plăţi online. Un mesaj postat aseară târziu pe contul de twitter al hackerilor anunţa public faptul că următoarea ţintă pe care se pregătesc să o atace este site-ul Visa. Pagina web a companiei a devenit în scurt timp indisponibilă. "Hackerii au dat jos site-ul Visa în numele Wikileaks. Situaţia o ia razna", au spus imediat hackerii pe Twitter. În următoarele două ore, atât pagina de Facebook a grupului Anonymous cât şi contul de Twitter au fost suspendate.

"Oamenii trebui să ştie"

Cine sunt oamenii care au coordonat atacul DDOS (o acţiune ilegală, ce presupune inundarea unui site cu cereri false de comunicare externă până când acesta este copleşit şi devine indisponibil)? "Suntem o mişcare anonimă, descentralizată, care luptă împotriva cenzurii şi a acţiunilor anti-piraterie", spun pe site-ul lor hackerii din grupul cunoscut sub numele Anonymous. Anonymous a fost constituit de utilizatorii site-ului 4Chan, popular printre hackeri şi împătimiţii jocurilor pe calculator şi a devenit între timp celebru după ce a atacat cu succes mai multe ţinte, printre care site-ul RIIA (Recording Industry Association of America) sau cel al Bisericii Scientologice .

Ce îi mână în luptă? "Luptăm pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă pentru a dezvălui secretele guvernului", spune pentru EVZ unul din hackerii din acest grup, care se identifică cu username-ul "RootDisPl0x". "Vedem cum reacţionează guvernele, fac tot posibilul pentru a închide WikiLeaks", adaugă el. "Oamenii trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii lor, să ştie ce fac ţările lor", spune alt reprezentant al Anonymous, "FenniC" în discuţia purtată online pe site-ul grupului.

Este o luptă antisistem? "Cu siguranţă nu mă identific ca fiind antisistem", spune un alt membru al Anonymous, "Switch". "Luptăm pentru libertatea informaţiei. Şi credem că site-ul WikiLeaks ajută la verificarea responsabilităţii guvernelor", adaugă el.

Un război informaţional

Hackerii, care apreciază că grupul lor, neomogen, conţine probabil "vreo câteva mii de persoane" spuneau în discuţia purtată ieri după-amiază online că vor continua să atace Mastercard. "Există şi alte ţinte, dar vom discuta despre ele după ce terminăm cu Mastercard", spune "Switch". Membrii grupului cred că operaţiunea actuală a Anonymous este una fără precedent. "Acesta este primul război informaţional al internetului. Şi vom lupta până la sfârşit", asigură, pentru EVZ, "RootDisPl0x". Există posibilitatea ca guvernele să folosească acest moment pentru a introduce o reglementare a internetului? "Posibil, posibil, în unele ţări. Ar putea spune < iată ce haos se poate produce, de aceea trebuie avem nevoie de reguli pentru internet >, dar sperăm totuşi să nu o facă iar noi vom face eforturi să îi împiedicăm într-un astfel de caz", mai spune "RootDisPl0x". PayPal, sub presiunea SUA?

Mastercard este doar ultima victimă a hackerilor. Un alt site care a avut de suferit a fost cel al PostFinance, banca elveţiană care a blocat, luni, contul lui Assange. Şi blogul PayPal, furnizorul de servicii financiare electronice care a blocat donaţiile către Assange, a fost ţinta atacurilor.

Ieri, un oficial al PayPal, Osama Bedier, a admis că decizia de a suspenda donaţiile către Wiki- Leaks a fost luată după ce Departamentul de Stat al SUA a informat compania că site-ul este implicat în activităţi ilegale. Guvernul SUA a negat că ar fi exercitat presiuni asupra companiei. De suferit a avut şi site-ul procuraturii suedeze, care a formulat acuzaţiile de viol la adresa fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, pe baza cărora acesta a fost arestat în Marea Britanie. Hackerii au atacat aceasta pagină web, ca şi pe cea a avocaţilor care reprezintă cele două presupuse victime.

Altfel, în ciuda problemelor şi a faptului că Assange se află în închisoare, WikiLeaks a promis că va continua ca de obicei cu publicarea telegramelor. O depeşă proaspătă a apărut ieri pe site-ul The Guardian şi vizează chiar cele două companii, Visa şi Mastercard. Depeşa arată că oficialii americani au făcut lobby pentru Visa şi Mastercard pe lângă guvernul de la Moscova, anul acesta, pentru a împiedica adoptarea unei legi care ar fi afectat interesele celor două companii.

CITEŞTE MAI MULTE DEZVĂLUIRI ÎN SECŢIUNEA WIKILEAKS.