România ia în calcul şi varianta recesiunii, în negocierile cu FMI, a declarat azi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Până acum, majoritatea statelor au anunţat intrarea în recesiune, respectiv scăderea creşterii economice, printre acestea numărându-se ţări precum Japonia, Elveţia, Italia sau Spania. Planificarea bugetară pentru 2009 estima o creştere economică de peste 2%, pentru România. Pogea a declarat însă azi că ţara noastră va avea o creştere între -1 şi +1,5%.

În urmă cu o lună, ministrul Finanţelor vorbea despre o creştere economică de 2,5%, în timp ce săptămâna trecută Pogea spunea că aceasta "sigur va fi peste zero". Măsuri luate în negocierea cu FMI Liderii coaliţiei de guvernare au stabilit componenţa unei comisii interministeriale de negociere a împrumutului cu FMI şi Comisia Europeană, a declarat ministrului Economiei, Adriean Videanu, la finalul şedinţei coaliţiei PDL şi PSD.

Potrivit acestuia, principalele măsuri care vor fi luate în calcul de viitoarea comisie sunt protejarea intereselor economice ale populaţiei, absorbţia fondurilor UE, finanţarea investiţiilor prevăzute în bugetul de stat şi proiecţia bugetară multianuală.

"Am stabilit şi pachetul de măsuri pe care coaliţia îl are în vedere în orice discuţie potenţială. Acesta se referă în primul rând la protejarea intereselor economice ale populaţiei şi asigurarea resurselor suficiente pentru realizarea investiţiilor prevăzute în bugetul de stat. De asemenea, trebuie precizat că avem în vedere ca prioritate zero absorbţia fondurilor europene şi o proiecţie bugetară multianuală, astfel încât să putem asigura o perspectivă asupra evoluţiei economice în următorii trei - patru ani", a declarat Videanu.   Ministrul a mai spus că şeful Finanţelor, Gheorghe Pogea i-a informat pe liderii celor două partide asupra necesarului de finanţare externă de care are nevoie România în acest moment, dar a refuzat să facă publice datele prezentate de Pogea.

A doua zi de negocieri Reprezentanţii statului au reluat azi discuţiile cu FMI, în vederea contractării împrumutului destinat scoaterii României din criza economică. Delegaţia FMI, condusă de Jeffrey Franks, va sta timp de două săptămâni în România, astfel încât la finalul negocierilor, experţii să aibă o imagine clară a economiei, astfel încât să poată stabili suma de care are nevoie România.

Suma vehiculată pentru un eventual împrumut este de 20 de miliarde de euro, bani pe care ţara noastră ar urma să îi înapoieze Fondului peste doi ani.

În tot acest timp, clasa politică încă mai dispută pe tema necesităţii contractării unui împrumut.

Băsescu nu vrea, dar spune da

Preşedintele Băsescu a declarat ieri că “nici eu nu mi-aş fi dorit să avem nevoie de asistenţa FMI”, dar ţara noastră a fost condiţionată de UE să încheie un acord, în parteneriat cu F MI.

“Din păcate sau nu, regula stabilită de UE a fost să existe un parteneriat între UE şi FMI pentru că Uniunea Europeană nu are mecanisme, în detaliu, şi nici capacitatea de a previziona la un nivel de acord fin“.

Mai avem timp să ne răzgândim

Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), ia însă în considerare şi posibiliatea ca România să nu accepte condiţiile impuse de FMI pentru a primi un împrumutul extern.

„Există şi posibilitatea ca măsurile impuse să fie de neacceptat. După cum ştiţi deja, Comisia Europeană condiţionează partea sa de împrumut de un acord cu FMI al statului respectiv. Fie vom lua bani de la ambele instituţii, fie de la niciuna”, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Deblocarea creditării

Specialiştii se aşteaptă ca accesarea împrumutul extern să determine Banca Naţională să reducă rezervele minime obligatorii ţinute de bănci în conturile BNR.

Astfel, cu aceşti bani, băncile pot relua creditarea pentru populaţie şi companii.

Autorităţile vor însă să semneze un acord cu băncile străine prezente în România pentru ca banii respectivi să meargă spre creditare şi nu către băncile mamă.

În schimb, principalele efecte negative în rândul populaţiei, în urma semnării acordului, ar putea fi creşterea taxelor şi a impozitelor, inclusiv a TVA, şi îngheţarea salariilor în sectorul public.

CITIŢI ŞI: Peste 40% dintre români cred că ţara e în recesiune

Lumea intră oficial în recesiune

UE ar putea împrumuta FMI