Evenimentul Zilei > Social > Guvernul Boc combate criza cu două strategii
Guvernul Boc combate criza cu două strategii

Guvernul Boc combate criza cu două strategii

Ajutoare garantate de stat, mii de locuinţe noi şi programe educaţionale pentru grupurile vulnerabile. Acestea sunt măsurile prin care executivul vrea să reducă sărăcia până în 2020.

În plină recesiune economică, care a provocat deja reducerea veniturilor populaţiei şi creşterea preţurilor, guvernul – e drept, sub presiunea Uniunii Europene (UE) – a conceput o strategie menită să reducă numărul celor care trăiesc în sărăcie absolută.

Ajutoare sociale garantate de stat, aproximativ 15.000 de locuinţe noi şi programe e ducaţionale pentru grupurile vulnerabile. Acestea sunt doar câteva din tre măsurile incluse în planul antisărăcie al executivului, care nu a luat însă în calcul rapoartele recente ale Băncii Mondiale şi Unicef. Acestea au arătat că ţara noastră se va confrunta, oricum, cu o creştere a ratei sărăciei pe fondul crizei economice, în special în rândul categoriilor vulnerabile, cum sunt copiii sau şomerii.

Şi din acest motiv, specialiştii se tem ca această strategie să nu împărtăşească destinul pe care l-a avut o iniţiativă similară, gân dită de guvernul Năstase, în 2002, tot la cererea UE: să rămână doar pe hârtie.

PE HÂRTIE

Idei "nerealiste" în vremuri de criză

Scenariul realist de la care pleacă strategia executivului vizează reducerea cu 690.000 a numărului de săraci până în 2020, când România ar trebui să ajungă la o rată a sărăciei de 15,5%, cu aproape 3% mai mică decât în prezent. Ca atare, documentul cuprinde un plan de măsuri pe care specialiştii îl văd mai degrabă optimist decât realist.

Astfel, în următorii zece ani ar trebui să fie revizuit programul de acordare a ajutorului social "astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetăţean". Asta, "la pachet" cu sistemul de acordare a burselor sociale. Iar bătrânii, romii şi copiii din centre ar trebui să fie pregătiţi pentru a deveni asistenţi personali sau îngrijitori la domiciliu.

Şomerii vor fi susţinuţi în continuare, însă se va pune accent şi pe dezvoltarea economiei sociale. În plus, guvernanţii speră să îmbunătăţească infrastructura şi să dezvolte afacerile locale, dar şi să ridice aproape 15.000 de apartamente sociale.

Plan demontat de criză

"Foarte multe strategii ale guvernului au rămas pe hârtie, din păcate. Intenţiile sunt bune, care să arate starea de fapt a societăţii, fără un sistem de monitorizare, fără un plan de acţiuni cu bugete clare, istoria se va repeta", consideră preşedintele executiv al organizaţiei "Salvaţi Copiii", Gabriela Alexandrescu. Potrivit acesteia, guvernul "merge pe un scenariu uşor nerealist", ignorând din start cele mai recente studii, care indică o creştere a ratei sărăciei.

La rândul său, preşedintele organizaţiei SERA România, Bogdan Simion, arată că "planul de măsuri se bate cap în cap cu măsurile de austeritate anunţate de executiv, prin care sunt reduse veniturile a milioane de români". "Aceasta e una din marile probleme ale sistemului social, schimbările prea dese de lideri politici care duc la programe neterminate", conchide Simion.

"Este greu de spus acum dacă toate aceste măsuri sunt sau nu realiste, în condiţiile în care documentul nu prevede şi costuri de implementare, iar unele dintre acestea par a contrazice măsurile anunţate de guvern, precum aceea privind închiderea şi comasarea unor şcoli din mediul rural", este de părere şi Daniela Buzducea, director advocacy World Vision Romania – organizaţie nonguvernamentală membră a Reţelei Naţionale Antisărăcie din România.

Aceasta menţionează şi părţile bune ale strategiei: "Accent pe dezvoltarea economică şi promovarea unor măsuri de stimulare activă a ocupării forţei de muncă, mai ales în rândul grupurilor considerate vulnerabile" şi "ponderea serviciilor şi măsurilor active, în defavoarea unui simplu transfer financiar". Însă, adaugă Buzducea, dincolo de măsurile pe termen lung, "este nevoie de măsuri sociale rapide, care să limiteze efectele imediate ale crizei economice asupra categoriilor aflate sub pragul sau la limita sărăciei".

3,2 milioane de români
ar urma să facă parte din "pătura" săracilor în 2020, faţă de 3,9 milioane cât numără România acum

HIBELE SISTEMULUI

Instabilitatea politică menţine sărăcia

Strategia Ministerului Muncii, care va face parte din planul european de măsuri menit să reducă cu 20 de milioane numărul sărăcilor Uniunii, arată piedicile de care se va lovi România.

Printre riscuri se numără contextul economic, marcat încă de criza financiară ce implică lipsa resurselor necesare combaterii pauperităţii, "ciclurile de guvernare", care au generat "schimbări frecvente ale legislaţiei în domeniu", dar şi lipsa de coordonare între instituţii – programe care merg în paralel şi vizează aceiaşi beneficiari – sau schimbările demografice.

Mai mult, ţara noastră are încă probleme în absorbţia fondurilor structurale, înregistrează "întârzieri în finalizarea locuinţelor şi a infrastructurii aflate în execuţie", dar nici nu a reuşit să coreleze "sistemul de educaţie cu piaţa muncii", ceea ce "poate conduce la creşterea numărului de şomeri".

Marile probleme pe care strategia va trebui să le rezolve, susţin specialiştii, vizează gradul ridicat de sărăcie pentru grupurile vulnerabile (ţărani – rată a sărăciei de 40,8%, şomeri – 37,6%, copii – 25,9% sau tineri – 20,9%, date din 2008), dar şi rata foarte ridicată a sărăciei absolute, înregistrată în rândul romilor (31,5% faţă de 5,7% cât este media la nivel naţional).

CONCLUZII

Strategia antisărăcie, pe scurt

Iată principalele măsuri prin care guvernul Boc îşi propune să elimine sărăcia, în perioada 2011-2020:

  • Revizuirea programului de acordare a ajutorului social, astfel încât "să fie garantat un venit minim fiecărui cetăţean";
  • Programe de formare profesională pentru şomeri, bătrâni, romi şi tineri din sistemul de protecţie a statului, astfel încât aceştia să se poată angaja în domenii sociale;
  • Dezvoltarea infrastructurii şcolare şi sociale;
  • Dezvoltarea de afaceri pe plan local şi regional, prin sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, reabilitarea parcurilor industriale şi prin dezvoltarea turismului;
  • Construirea de 15.000 de apartamente sociale destinate nevoiaşilor.


PE HÂRTIE

După brandul turistic, autorităţile s-au gândit că e momentul să avem şi unul economic, pentru a atrage investiţii străine. Deocamdată, cadrul fiscal îndepărtează investitorii de România

Ciprian Mailat 

La capitolul strategii pe hârtie, România este pe primul loc. Oficialii Ministerului Economiei, Comer ţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) au elaborat o nouă strategie pentru perioada 2010-2014. Strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri vine într-o perioadă în care România se adânceşte în recesiune, soluţiile de redresare găsite de autorităţi nefiind unele "prietenoase" mediului de afaceri. De exemplu, majorarea TVA de la 19% la 24% şi posibila modificare a cotei unice începând cu 2011 ne îndepărtează de investitorii străini.

"E bine că avem în intenţii astfel de programe şi strategii, dar dacă nu le punem în practică nu am realizat nimic", consideră analiştii economici.

Brand economic şi reglementarea lobby-ului

Strategia are patru obiective care vor fi realizate prin implementarea a 18 măsuri, concretizate în 62 de acţiuni guvernamentale, pentru aplicarea cărora este prevăzut un buget de 40,7 milioane de euro, din care 27,85 milioane de euro fonduri europene.

"Stimularea mediului de afaceri nu înseamnă acordarea de facilităţi fiscale. Aceasta este o abordare care ne-a adus în situaţia actuală. Ajutorul pecuniar este nociv, nu ne-a folosit la nimic pentru că am şters datorii şi nu am creat un mediu economic concurenţial", a declarat, la sfârşitul săptămânii, în conferinţa în care a fost anunţată finalizarea strategiei, Irinel Cristu, secretar de stat în cadrul ministerului.

Printre măsurile cuprinse în strategie se regăsesc: construirea unui brand economic al României, reglementarea activităţii de lobby sau construirea unui portal pentru colectarea, prelucrarea şi diseminarea de informaţii relevante privind investiţiile şi oportunităţile de afaceri în România.

Autorii documentelui motivează înfiinţarea acestui site prin faptul că "nu există în prezent un portal – punct de intrare gestionat la nivelul administraţiei publice centrale, care să ofere informaţii pentru potenţialii investitori. (…) Informaţiile căutate de investitori pot fi regăsite pe site-uri diverse, ceea ce face ca informaţia să fie eterogenă şi, de multe ori, neverificată sau chiar contradictorie".

Potrivit hotnews.ro, pentru construirea acestui portal vor fi alocate fonduri de circa 3 milioane de lei. Reprezentanţi ai Consiliului Naţional pentru IMM-uri ne-au precizat că o astfel de iniţiativă e bine-venită, însă consideră că atât fondurile estimate, cât şi faptul că guvernul lucrează la portalul e-România, o transformă într-o măsură "copiată, fără noimă".

O altă măsură de sprijin al mediului de afaceri este constituirea unei "agenţii de promovare a investiţiilor sau o structură similară" pentru care vor fi alocate 4 milioane de lei. Conform hotnews.ro, aceasta este o măsură aflată în totală discordanţă cu intenţiile anunţate de Executiv privind restructurarea guvernamentală.

Totodată, se are în vedere o nouă modificare a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi crearea de mecanisme de departajare a ofertanţilor care au adoptat principiile eticii şi de integritate în afaceri. Legislaţia din domeniul achiziţiilor publice a fost modificată de mai multe ori în ultimii ani, cel mai recent chiar săptămâna trecută.

"Stimularea mediului de afaceri nu înseamnă acordarea de facilităţi fiscale.",
IRINEL CRISTU, secretar de stat Ministerul Economiei


PROIECT. Posibilii investitori vor avea la dispoziţie un portal unde pot găsi informaţii referitoare la oportunităţile de afaceri în România

PROGRAM

Cele mai importante măsuri

  • stabilirea unui portofoliu de domenii şi locuri ca destinaţii pentru implementarea de noi proiecte de investiţii, intra- şi extracomunitare;
  • construirea unui portal pentru colectarea, prelucrarea şi diseminarea de informaţii relevante privind investiţiile şi oportunităţile de afaceri în România;
  • consolidarea unei structuri instituţionale funcţionale, cu grad ridicat de vizibilitate pentru promovarea investiţiilor în România;
  • înfiinţarea de centre de afaceri, incubatoare de afaceri, parcuri industriale etc.
  • construirea brandului economic de ţară;
  • reglementarea activităţii de lobby prin crearea Registrului grupurilor de interese; reducerea numărului de contribuţii, taxe şi impozite.
Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: