El a fost episcop al Bisericii din cetatea Ancira Galatei.

Ca păstor al Bisericii, îi adăpostea pe creștinii prigoniți, iar pe cei omorâți de păgâni îi îngropa.

În timpul persecuției împăratului roman Dioclețian (284-305) împotriva creștinilor, episcopul a fost pârât că a îngropat trupurile unor martire creștine, a fost prins și judecat de autoritățile păgâne, apoi condamnat la moarte.

După ce a fost supus la multe chinuri groaznice, a primit cununa muceniciei prin tăierea capului. Credincioșii au luat trupul episcopului martir și l-au îngropat. Aflând despre acest lucru, prefectul roman a ordonat soldaților să-i aresteze pe toți creștinii și să-i tortureze.

Viața Sfântului Teodot este arătată la 18 mai când au pătimit cele șapte fecioare, ale căror rămășițe le-a îngropat.

Sfântul Sfințit Mucenic Teodot este însă amintit și la 7 iunie, pentru că în această zi a primit la rândul său cununa muceniciei pentru Mântuitorul Iisus Hristos.