Cuviosul Gherasim a trăit în secolul al VII-lea. Călugărit de tânăr, s-a retras în pustiul Tebaidei și a ajuns la un asemenea nivel de viață duhovnicească încât i se supuneau și fiarele sălbatice.
Astfel, avea lângă el un leu care îi slujea și care ducea la păscut catârul. Odată, când leul dormea, niște negustori au furat catârul. Seara, ucenicul Cuviosului Gherasim, văzând că leul vine singur, s-a mâhnit, socotind că leul a mâncat catârul. Atunci i-a poruncit leului să îndeplinească și slujba catârului.
Când s-a întâmplat ca negustorii să treacă din nou pe acolo, leul a cunoscut catârul și i-a pus pe fugă pe hoți. Apoi, a luat catârul de căpăstru și l-a dus la chilia cuviosului. Catârul a tras după el toate cămilele de care era legat.
Văzând acestea, Cuviosul Gherasim l-a eliberat pe leu de sarcinile pe care le avea.
Dar o dată pe săptămână leul venea și se apropia de cuvios, plecându-și capul înaintea lui, ca și cum i s-ar fi închinat.
Când Sfântul Gherasim a trecut la cele veșnice, leul s-a dus la mormântul lui și, răcnind cu putere, a murit.
Recomandările noastre
