Sursa foto: Ziarul românesc
Din cuprinsul articolului
În sezonul cald, mulți șoferi își lasă sticlele de apă în mașină, fără să știe că acest gest banal poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Temperaturile ridicate din habitaclul unui autoturism parcat la soare pot transforma o sticlă de plastic într-un veritabil pericol. Specialiștii trag un semnal de alarmă și atrag atenția asupra substanțelor toxice care se pot elibera în apă în astfel de condiții.
Pe fondul caniculei, acest subiect a redevenit de actualitate, mai ales în contextul în care valorile termice au depășit 30 de grade Celsius în mai multe zone ale țării. În aceste condiții, temperatura din interiorul unei mașini poate crește rapid, atingând valori care influențează stabilitatea materialelor plastice.
Ce se întâmplă cu apa lăsată în sticle PET la căldură
Sticlele din plastic, de tip PET, sunt fabricate din materiale care pot deveni instabile la temperaturi ridicate. Atunci când o sticlă este expusă la soare, compuși chimici periculoși precum bisfenolul A (BPA) pot fi eliberați în apă. Acest compus este cunoscut pentru efectele sale negative asupra organismului uman, fiind asociat cu:
-
dezechilibre hormonale;
-
afectarea sistemului reproducător;
-
tulburări digestive;
-
risc crescut de cancer în cazul expunerii repetate.
În plus, temperaturile mari contribuie la formarea microplasticelor, particule minuscule provenite din degradarea materialelor plastice. Acestea ajung în apă și, implicit, în organism, unde pot rămâne o perioadă lungă de timp, cu efecte încă insuficient cunoscute, dar considerate periculoase pe termen lung.
Cât de repede se degradează apa într-o mașină încinsă
Unul dintre cele mai importante aspecte semnalate de specialiști este viteza cu care apa devine contaminată. Contrar impresiei generale, nu este nevoie ca o sticlă să fie lăsată în mașină mai multe ore sau peste noapte.
De exemplu, într-o zi cu temperaturi de 27 de grade Celsius, interiorul unei mașini parcate la soare poate atinge peste 43 de grade Celsius în mai puțin de 30 de minute. La această temperatură, reacțiile chimice din plastic se accelerează și încep să contamineze apa.
Întrucât consumul de apă este o necesitate zilnică, inclusiv ingerarea unor cantități mici de BPA – dar în mod constant – poate deveni un risc real pentru sănătate, mai ales în cazul copiilor sau persoanelor cu afecțiuni cronice.
Caniculă. Sursa foto: Graphix Made/ Pixabay
Avertismentele experților dacă bei apă după ce ai lăsat-o în mașină, vara
Medicii și specialiștii în toxicologie recomandă evitarea completă a consumului de apă din sticle PET care au fost expuse la temperaturi ridicate. În mod special, trebuie evitată utilizarea sticlelor uitate în mașină, deoarece riscul de contaminare este semnificativ mai mare.
„De fiecare dată când un compus chimic precum BPA este eliberat în apă și apoi ingerat, chiar în doze mici, există un impact cumulativ asupra organismului. Efectele se pot vedea în timp, de la dereglări hormonale până la probleme de fertilitate sau boli cronice”, avertizează medicii consultați pe această chestiune.
Soluții recomandate pentru hidratare în siguranță
Pentru a evita aceste riscuri, specialiștii oferă mai multe recomandări practice:
-
Folosirea recipientelor din sticlă – Materialele din sticlă nu interacționează cu lichidele și nu eliberează compuși chimici, indiferent de temperatură.
-
Utilizarea sticlelor din oțel inoxidabil – Acestea sunt rezistente la temperaturi mari și mențin apa rece pentru mai mult timp.
-
Păstrarea apei într-o ladă frigorifică portabilă – În special în timpul deplasărilor lungi, este indicată folosirea unei lăzi cu gheață pentru a păstra băuturile la o temperatură sigură.
-
Verificarea recipientelor – În cazul în care ai uitat o sticlă în mașină, cel mai sigur este să nu o consumi. Chiar dacă pare intactă, procesul chimic deja început poate face ca apa să fie contaminată.
Dincolo de riscul imediat asupra sănătății umane, consumul din PET-uri degradate contribuie și la poluarea cu microplastice, o problemă globală care afectează ecosistemele și lanțul trofic. Studiile recente arată că astfel de particule au fost identificate nu doar în apă și alimente, ci și în sângele uman.
