Gest de solidaritate la București. Palatul Parlamentului va fi iluminat în culorile drapelului Ucrainei de Ziua Independenței

Gest de solidaritate la București. Palatul Parlamentului va fi iluminat în culorile drapelului Ucrainei de Ziua Independențeisursa: Facebook

Camera Deputaților a anunțat vineri că fațada principală a Palatului Parlamentului din București va fi iluminată în albastru și galben luni, 24 august. În intervalul orar 21.00 - 23.00, clădirea va purta culorile drapelului Ucrainei, ca simbol al susținerii și sprijinului reciproc.

Măsura luată de autoritățile de la București este menită să marcheze două momente importante din istoria națională a statului vecin: Ziua Drapelului de Stat al Ucrainei, sărbătorită pe 23 august, și Ziua Independenței, celebrată pe 24 august.

Gest de solidaritate la București. Palatul Parlamentului va fi iluminat în culorile drapelului Ucrainei de Ziua Independenței

Pe lângă iluminarea festivă a clădirii, instituția din București va marca evenimentul și prin arborarea drapelului ucrainean. Reprezentanții instituției au subliniat importanța acestui gest simbolic în contextul geopolitic actual.

„În aceeași zi, drapelul ucrainean va fi arborat în fața Parlamentului României. Astfel, România își arată solidaritatea cu statul vecin, afectat de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva sa”, se arată în anunțul Direcției de comunicare și relații publice a Camerei Deputaților.

sursa: Facebook

Ucraina marchează 35 de ani de la declararea independenței

Data de 24 august 2026 reprezintă un moment de referință pentru statul ucrainean, care marchează 35 de ani de la declararea independenței față de Uniunea Sovietică.

Parlamentul de la Kiev a adoptat Actul de proclamare a independenței la 24 august 1991, iar această decizie istorică a fost ulterior reconfirmată de cetățeni prin referendumul național organizat la 1 decembrie 1991.

În ceea ce privește Ziua Drapelului de Stat, aceasta este sărbătorită anual la data de 23 august, în urma unui decret prezidențial adoptat în anul 2004, având rolul de a onora istoria statalității și simbolurile naționale. După anul 2022, ambele sărbători au primit o semnificație suplimentară și profundă, în timp ce Ucraina își apără independența și integritatea teritorială.

Contextul conflictului militar și sprijinul internațional

Războiul la scară largă a fost declanșat de Rusia în dimineața zilei de 24 februarie 2022, reprezentând o escaladare gravă a conflictului început în anul 2014, când a avut loc ocuparea și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, urmată de intervenția rusă în regiunile din estul Ucrainei.

Imediat după începerea invaziei din 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat cu o majoritate covârșitoare de 141 de voturi rezoluția intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei”. Documentul condamna ferm acțiunile militare ale Federației Ruse și solicita Moscovei să își retragă „imediat, complet și necondiționat” toate forțele militare de pe teritoriul statului vecin. România a fost printre țările care au susținut și votat acest proiect.

În prezent, NATO califică situația drept „războiul de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, considerând că acesta constituie cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii. Alianța reafirmă dreptul legitim al Ucrainei la autoapărare, un drept garantat prin Carta ONU.

Ca stat membru NATO și al Uniunii Europene, având o frontieră comună cu Ucraina de peste 600 de kilometri, România a oferit sprijin constant de la începutul conflictului, atât prin susținerea refugiaților, cât și prin sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în toate forumurile internaționale.