Germania își caută aliați printre dușmanii Statelor Unite! Cum a ajuns Berlinul să parieze pe cartea chineză împotriva lui Trump?

În politică, numai interesul poartă fesul. O demonstrează zi de zi acțiunile guvernului german, care una spune în UE și alta face în relațiile cu marile puteri. Deși se prezintă zi de zi drept un garant al drepturilor omului în întreaga lume și o țară care apără statul de drept, Germania nu ezită să-și dezvolte relațiile cu țări pentru care democrația și respectul pentru cetățean sunt un vis foarte îndepărtat.

După ce a bătut palma cu Putin pentru construcția Nord Stream 2, în ciuda anexării Crimeei despre care tot Berlinul a făcut atâta tam-tam, guvernul lui Merkel a început să lingușească și China. Deodată, toate problemele cu privire la internarea minoritarilor uiguri în tabere de reeducare sau de respectarea drepturilor omului au dispărut. Cu puține zile înainte de Summitul G20, Germania își declară pe față sprijinul pentru China în războiul economic cu Statele Unite. Aflat într-o vizită de 3 zile în Republica Populară, ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a făcut tot ce i-a stat în putință să-i asigure pe comuniștii chinezi de sprijinul german.

La Shanghai, Altmaier a prezentat o viziune total opusă cu Washingtonul în ceea ce privește relațiile cu marea țară asiatică. „Avem o responsabilitate comună de a preveni apariția unor noi conflicte în lume, de a preveni conflictele comerciale, protecționismul, separarea reciprocă care limitează creșterea economică”, a declarat ministrul german într-un discurs ținut la Universitatea Tongji. Mai mult, reprezentantul Angelei Merkel a apărat în mod ferm „dreptul” Chinei de a se îmbogăți, de a-și exporta mărfurile și de a-și sprijini interesele strategice în planuri precum strategia Made in China 2025. El a criticat sancțiunile Americii împotriva gigantului Huawei de telecomunicații chinezești și chiar a sugerat că Europa ar trebui să copieze unele dintre planurile „foarte raționale” ale Chinei, cum ar fi o strategie industrială și un plan de infrastructură „One Belt, One Road”.

Abia după aceste lungi tirade de captare a bunăvoinței chinezilor, Altmaier a îndrăznit să sugereze că Beijingul nu ar trebui să se opună protestatarilor din Hong Kong. Ba chiar a aruncat și teza favorită a neocolonialismului progresist occidental afirmând că oficialii chinezi vor renunța până la urmă la finanțarea de stat pentru afaceri pentru că „statul este un antreprenor rău”. Europa, a spus el, „are nevoie de o strategie de conectivitate care să cuprindă totul, de la internet la transportul de bunuri ... și dacă vorbim cu China, atunci ne putem uni forțele și împărtăși această sarcină, ceea ce va garanta automat că nu există nici o discriminare, nu un drum cu sens unic, ci o stradă cu două sensuri și aceasta ar fi cea mai bună soluție.” Ce mai contează că Republica Populară Chineză este unul dintre cei mai mari poluatori din lume, dacă afacerile merg, germanii știu să închidă ochii și în această privință.

Cum alegi ouăle la magazin, ca să nu-ți iei țeapă

Ce se mănâncă în Postul Crăciunului. Nu trebuie să lipsească aceste alimente

Foarte interesantă este și pledoaria lui Altmaier pentru o „economie de piață socială”, despre care ministrul german spune că ar putea duce la prosperitatea mondială „în decursul uneia sau a două generații. În acest sens, ministrul german a susținut că un asemenea model este în acord atât cu valorile europene, cât și cu cele chineze.

„Prosperitatea”, a spus el, „nu ar trebui acordată doar câtorva oameni din clasa superioară, ci societății în ansamblul ei”. Dincolo de apropierile dintre progresismul occidental și comunismul chinezesc subliniate de Altmeier, un lucru e cert, Germania lui Merkel, deși aliat al Statelor Unite în NATO, face tot ce poate să lovească interesele americane în lume. Chiar dacă pentru asta progresiștii germani trebuie să se facă frați cu toți dracii „iliberali”, de la Vladimir Putin la Xi Jinping și fundamentaliștii iranieni. Să fie asta varianta câștigătoare? Va reuși Berlinul să evite, cu ajutorul rușilor și chinezilor, intrarea în recesiune economică dacă Trump va folosi arma tarifelor împotriva producătorilor germani de automobile? E greu de presupus. Oricât ar fi de dornică de aliați, China are mari rezerve în a-și deschide piața internă concurenței occidentale. Noul Drum al Mătăsii are, în concepția Beijingului, sens unic!