Gaură bugetară identificată de Vladimir Ionaș. Prea mulți bani publici pentru populism

Gaură bugetară identificată de Vladimir Ionaș. Prea mulți bani publici pentru populismSport / sursa foto: dreamstime.com
Sociologul Vladimir Ionaș evidențiază o problemă sistemică în sportul românesc: finanțarea excesivă a echipelor profesioniste din fonduri publice, în detrimentul sportului de masă și al celui juvenil.

Ilie Bolojan, exemplu de eficiență

Pe de o parte, campania pozitivă legată de economiile de 3 milioane de euro realizate de Ilie Bolojan la Senat este prezentată ca un exemplu de eficiență.
„De câteva zile are o loc o campanie pozitiva la adresa domnului Bolojan care se învârte în jurul rezultatele strategiei sale de la Senat. Pe scurt se realizează economii de 3 milioane de euro ca urmare a schimbărilor impuse de el. Foarte frumos”, spune sociologul, într-o postare pe Facebook.

Vladimir Ionaș nu este de acord cu alocările bugetare către cluburi

Pe de altă parte, acesta critică alocările bugetare către cluburi sportive profesioniste, oferind exemple concrete:
  • MAPN: 34 milioane de euro pentru clubul sportiv al armatei, din care 2 milioane pentru secția de fotbal, fără drept de promovare.
  • Ministerul de Interne: ~5 milioane de euro (70% din bugetul clubului Dinamo).
  • Primăria Voluntari: ~22 milioane RON pentru clubul sportiv Voluntari, majoritatea către FC Voluntari.
  • Unirea Slobozia: peste 1 milion de euro de la Consiliul Județean Ialomița.
  • FC Argeș: peste 2 milioane de euro de la Primăria Pitești.
Autorul argumentează că legislația care permite finanțarea sportului profesionist de către autorități este dăunătoare. În schimb, statul ar trebui să investească masiv în sportul pentru copii și juniori, iar echipele profesioniste să se autofinanțeze. Echipele susținute de autorități rareori performează sau aduc beneficii comunităților, transformând sportivii în „funcționari publici”.
„Unul dintre cele mai rele lucruri întâmplate în sportul romanesc a fost legislația care a permis finanțarea sportului profesionist de către autoritățile locale si centrale.
Rolul acestor autorități ar trebui sa fie finanțarea masiva a sportului la nivel de copii si juniori. Atat. Echipele de fotbal, handbal, polo etc profesioniste ar trebui sa se autofinanteze. Dacă nu reușesc ar trebui sa dispară.

Transformarea sportivilor profesioniști intr-un soi de funcționari publici este o prostie uriasa. Cu mici excepții echipele de fotbal susținute de primarii/CJ-uri/autoritati centrale nu performeaza. Nu aduc niciun plus valoric, de imagine etc comunităților”, spune Ionaș.

Gestionarea stadioanelor, amintită de Ionaș

Propunerea finală este ca viitorul guvern să oprească aceste practici și să impună un sistem de performanță pentru administrarea stadioanelor construite din bani publici: administratorii să genereze venituri anuale prestabilite, cu riscul înlocuirii în caz de eșec.
„Când statul construiește un stadion investind zeci sau sute de milioane de euro din bani publici, iar ulterior il da în administrarea/proprietatea unei instituții ar trebui sa ii elaboreze un plan de performanta.
Adica acea institutie trebuie sa aducă, din administrarea acelui stadion, o anumita suma de bani anual statului. Nu o face? Se schimba administratorul instant”, a încheiat Vladimir Ionaș.