Încă unul dintre arborii care l-au inspirat pe Eminescu a fost doborât de vijelie. Specialiştii nu se grăbesc să-i apere pe cei rămaşi.

L-au inspirat pe Mihai Eminescu, dar sunt uitaţi de românii de azi. Din cei 29 de plopi albi de la marginea Iaşului, îndrăgiţi de poet, au rămas doar 18 în momentul de faţă. Ultima „victimă” a fost secerată de furtuna abătută săptămâna trecută asupra oraşului. Arborele s-a prăbuşit peste gar dul unui restaurant din apropiere.

Este al treilea plop căzut în ultimii ani: în 2002, unul dintre plopi a fost scos din rădăcini de o furtună puternică. În 2004, altul s-a rupt de la jumătate, din cauza vântului. Nimeni nu a intervenit până acum pentru consolidarea copacilor. Aşa că cei rămaşi, la fel de bătrâni, ar putea avea aceeaşi soartă la prima vijelie. Academia Română nu se implică Arborii situaţi pe Şoseaua Bucium, în apropierea şcolii care poartă acum numele Veronicăi Micle, sunt şubreziţi de trecerea timpului. Deşi au fost declaraţi monument al naturii în 1973, existenţa „plopilor fără soţ” este pusă în primejdie de intemperii şi de lipsa de acţiune a Academiei Române, instituţie de care aceştia aparţin.

Angajaţii Direcţiei de Servicii Publice Municipale (DSPM) Iaşi au pus la păstrare rămăşiţele arborelui căzut săptămâna trecută, în speranţa că vor putea conserva măcar o parte din el. În acelaşi timp, ei au trimis o nouă adresă către Academia Română şi către Agenţia pentru Protecţia Mediului, cerând, pentru a nu se mai ştie câta oară, reunirea unei comisii care să găsească soluţii pentru conservarea ansamblului.   „Acum 4-5 ani, când au fost probleme, ne-am întâlnit, pentru a vedea ce se poate face pentru conservarea plopilor, dar totul a rămas la nivel de discuţie. Când s-a rupt un plop, noi l-am tăiat de la jumătate, ca măcar să rămână acolo ceva din el. Săptămâna trecută am trimis o altă adresă, pentru a întruni din nou comisia”, a declarat Luminiţa Sălceanu, şefa DSPM Iaşi. Una dintre cauze: placarea malurilor cu prefabricate Soarta plopilor fără soţ ar putea fi decisă însă prea târziu. Reprezentanţii DSPM Iaşi se tem că cererea lor ar putea fi plimbată luni în şir între secţiile Academiei, în ciuda promisiunilor. ”Dacă adresa a fost trimisă la filiala noastră din Iaşi, va ajunge cu siguranţă la noi, iar silvicultorii noştri îşi vor spune părerea”, a încercat o explicaţie dr. ing. Adrian Peticilă, secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române.

Plopul este unul din arborii cu cel mai mare risc de a atrage descărcările electrice, din cauza taliei înalte şi a locurilor mlăştinoase în care creşte, arată specialiştii. Trăsnetul cade, de obicei, pe copacii cu o rezistenţă electrică mai mică sau pe cei care au coroană mai dezvoltată. Specialiştii susţin că plopii sunt afectaţi şi de adâncirea albiei pârâului Vămăşoaia şi de placarea malurilor cu prefabricate. Aşadar şi acţiunile con - stru c torilor din zonă scurtează viaţa celebrilor arbori.

Pentru a preîntâmpina producerea unor noi accidente şi fără niciun ajutor din partea Academiei Române, reprezentanţii munici palităţii se gândesc ca, pentru moment, să taie părţi din coroana fiecărui arbore pentru a detaşa uscăturile şi a reduce din greutatea suportată de trunchiuri.

„Am luat rămăşiţele plopului căzut şi l-am dus la seră, dar era putred tot. Când s-a rupt altul, l-am tăiat de la jumătate, ca măcar să rămână acolo ceva din el.” Luminiţa Sălceanu, directorul Direcţiei de Servicii Publice Municipale Iaşi