UPDATE. Demisia lui Dan Voiculescu din Senat, unul din evenimentele acestei zile, este un tertip al parlamentarului de a scăpa de judecata dosarul de corupţie. Prin demisia lui Dan Voiculescu, acesta scapă de magistraţii de la Curtea Supremă, spaima tuturor parlamentarilor.
UPDATE ora 19.00 Judecătoarea Georgeta Barbălată, purtătorul de cuvânt al Curţii Supreme, ne- a explicat că în cazul în care Dan Voiculescu îşi pierde calitatea de senator, instanţa va lua în discuţie noua situaţia, la data de 29 iunie, şi va trimite dosarul la instanţa competentă. "Rămâne ca instanţa să se pronunţe la următorul termen asupra acestui fapt şi să decidă dacă dosarul va fi trimis la o alta instanţă abilitată să judece cauza (...) Sunt două excepţii pentru ca acet dosar să rămână la ICCJ, faptele de care este acuzat să nu aibă legătură cu funcţia (n.r. senator şi) să nu se fi dat o decizie în dosar", a ţinut să precizeze Georgeta Barbălată. Dan Voiculescu nu se încadrează în niciuna dintre excepţii. Magistratul a mai arătat că procesul va continua judecata şi nu o va lua de la capăt. "Toate actele din dosar rămân valabile", a mai arătat Georgeta Barbălată. Tribunalul Bucureşti, posibila destinaţie a dosarului ICA Dosarul de corupţie al senatorului PC Dan Voiculescu s-ar putea judeca la Tribunalul Bucureşti. Parlamentarul şi-a anuntat astăzi demisia din functia de senator, acesta fiind motivul pentru care Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie judecă acest proces. Momentul ales de Dan Voiculescu pentru a muta dosarul la Tribunal este foarte bine ales. Procesul era aproape de final, după ce expertiza contabilă a relevat ţeapa imobiliară pe care ar fi dat-o senatorul. La următorul termen expertul contabil al lui Dan Voiculescu trebuia să apară în faţa instanţei pentru a arăta modul în care a calculat prejudiciul. Jurnalistul Dan Tăpălagă a anunţat pe Facebook că, prin demisia din Senat, Dan Voiculescu îşi pierde calitatea de parlamentar şi nu mai poate fi judecat la Înalta Curte. Precedentul Gheorghe Copos
Dosarul Gheorghe Copos- Loteria I, a ajuns în instaţă la data de 6 iunie 2006. Copos a fost senator în perioada 2004-2008. Atunci când şi-a piedut calitatea de parlamentar, Curtea Supremăa decis să trimită dosarul al Judecătoria Sectorului 2. În final, dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Procurorii DNA susţin că, în 2004, în calitate de asociat şi presedinte al Consiliului de Administraţie din cadrul SC Ana Electronic SA, Gheorghe Copos a păgubit bugetul de stat cu peste un milion de euro, ca urmare a unei tranzacţii fictive realizate cu ocazia vânzării unui pachet de 38 spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Loteria Română. Alte cazuri de parlamentari care au începutat jduecata la ICCJ şi s-au judecat la instanţe inferioare după pierderea calităţii de parlamentar: deputatul PSD Emilian Cutean sau senatorul PSD Vasile Duţă DNA: Dan Voiculescu şi-a utilizat poziţia politică Dan Voiculescu este acuzat că şi-a utilizat poziţia politică pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Institutului de Cercetări Alimentare la un preţ mult mai mic decât cel real. Ela fost trimis în judecată în 2008, alături de 12 persoane: angajaţi din Ministerul Agriculturii, Serviciului Privatizare al A.D.S şi şefii ICA. Ajutorul dat de funcţionarii statului Potrivit DNA, la data de 16.07.2003, Corneliu Popa, fostul preşedinte al Consiliului de Administratie al Agenţiei Domeniilor Statului, a aprobat declanşarea, fără mandat din partea statului român, a procesului de privatizare al Institutul de Cercetări Alimentare S.A. Bucureşti, stabilind o valoare a pachetului de acţiuni de 94,5 ori mai mică de valoarea comercială reală a acestuia. Anchetatorii au menţionat că s-a consemnat, în mod nereal, că a fost îndeplinită condiţia publicităţii intenţiei de privatizare, acest pachet de acţiuni a fost achizitionat cu suma de 104.730 de euro, în vreme ce valoarea reală era de 7.900.929 de euro". Dan Voiculescu a demisionat din Senat Dan Voiculescu şi-a dat demisia din Senat, motivând neaprobarea unui amendament în comisia de buget-finanţe. Amendamentul viza dublarea amenzilor pentru evaziune fiscală. După ce propunerea sa a fost respinsă, Dan Voiculescu a anunţat de la tribuna Senatului că nu mai poate face parte din această instituţie. "Într-un Parlament în care Comisia de buget-finanţe, cea care veghează la bugetul României, dă un aviz negativ unui astfel de proiect de lege este pentru mine un lucru de neînţeles. Îmi pare rău şi pentru acest motiv îmi dau demisia. Vă doresc succes în continuare", a declarat Dan Voiculescu. Preşedintele PC, Daniel Constantin, a declarat, într-o intervenţie la Realitatea Tv, că respingerea amendamentului care a dus la demisia lui Dan Voiculescu a fost cauzată de "o serie de păreri individuale în comsia de buget", nefiind vorba de o defectare a maşinăriei de vot a USL. "Sub nicio formă nu este o ruptură în USL. Trebuie să îl luaţi ca pe un semnal pe care domnul Voiculescu vrea să-l dea instituţiei Parlamentului. Nu e la primul gest de acest gen, şi-a dat demisia şi în trecut când nu a reuşit să-şi impună punctele de vedere pe care le considera legitime", a spus Daniel Constantin. Comisia pentru buget din Senat a respins, în data de 19 iunie, proiectul de lege prin care senatorul PC propunea dublarea pedepselor pentru evaziune fiscală, fapt considerat de vicepreşedintele Senatului drept "inexplicabil într-un registru responsabil", potrivit unui comunicat al PC. Ce prevedea proiectul Propunerea legislativă privind modificarea Legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005 a fost iniţiată de senatorii Dan Voiculescu, Ioan Ghişe, Vasile Nistor şi Şerban Rădulescu. Potrivit textului de lege, contribuabilii care nu ar fi refăcut, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris pe documentul de control, ar fi riscat închisoare de la şase luni la cinci ani, fapta constituind infracţiune. De asemenea, s-ar fi pedepsit cu închisoare de la un an la şase ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie. O altă prevedere a legii amintite viza pedepsirea cu închisoare de la un an la şase ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. Aceeaşi sancţiune ar fi riscat-o şi cei care comiteau infracţiunea de reţinere sau nevărsare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozitele sau contribuţiile. Iniţiatorii propunerii de lege ar fi dorit ca, în cazul în care s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia să se majoreze cu cinci ani. În situaţia în care prejudiciul ar fi fost mai mare de 500.000 euro, atunci iniţiatorii propuneau ca limitele amintite să fie majorate cu şapte ani.
