Peste 40 de tabere ilegale au fost deja evacuate, susţin oficialii francezi. Pentru a continua acţiunea, aceştia cer ajutorul forţelor de ordine române.

Aproximativ 700 de romi din taberele desfiinţate de autorităţile franceze urmează să fie trimişi în ţările de origine, a precizat ieri ministrul de interne francez, Brice Hortefeux, citat de AFP.

Potrivit unui prim bilanţ, peste 40 de tabere ilegale de pe teritoriul Franţei au fost demolate în ultimele două săptămâni, după anunţul privind înăsprirea politicii faţă de nomazii proveniţi din România sau Bulgaria.

Hortefeux a precizat că vor fi efectuate zboruri speciale pentru aceste expulzări şi a menţionat că va cere oficialilor români "întăriri": poliţişti care să participe la evacuări.

Deocamdată, autorităţile franceze par în grafic: la sfârşitul lunii trecute, Hortefeux anunţase că, în următoarele trei luni, jumătate din cele aproximativ 300 de tabere care s-ar afla pe teritoriul francez vor fi desfiinţate şi vor fi urmate de repatrierea "aproape imediată" a celor care au comis infracţiuni pe teritoriul acestui stat.

Eşecuri previzibile

O primă tabără de romi a fost evacuată pe 6 august, la Saint- Etienne. Ieri, presa franceză a scris despre demolarea unei alte tabere cu 35 de familii provenite din România, care ocupaseră un teren situat într-un câmp de lângă autostrada A 86, de la Choisyle- Roi (Val de Marne).

Există însă temeri serioase că romii se vor întoarce în termen de câteva săptămâni după ce au fost urcaţi în avioane. De altfel, mulţi dintre cei care au părăsit taberele luna trecută şi-au găsit loc în alte zone: după ce au părăsit cea mai veche tabără, din Seine- Saint-Denis, aproximativ 150 de romi s-au refugiat pe un teren al municipalităţii, situat în apropierea Stade de France. Pus în faţa faptului împlinit, primarul a fost de acord ca romii să rămână în zonă pentru o perioadă.

"Ne dorim să găsim o soluţie permanentă de aici încolo şi vom organiza în curând întâlniri cu toţi cei care doresc acest lucru, pentru a ne gândi", explica la începutul lunii Florence Haye, prim-asistent în Saint-Denis.

Potrivit ONG-urilor, aproximativ două treimi din cele 10.000 de persoane repatriate în România şi Bulgaria în cursul anului trecut au revenit rapid pe teritoriul francez.

Blaga: "Cetăţenii români au libertate de mişcare"

În mod oficial, prin această serie de măsuri, guvernul de la Paris îşi propune să ţină sub control fenomenul infracţional. Organizaţiile de apărare a drepturilor omului au reacţionat însă imediat şi au acuzat puterea lui Nicolas Sarkozy că foloseşte armele extremei-drepte prin încercarea de a stigmatiza o populaţie şi că doreşte să plaseze responsabilitatea exclusiv pe umerii statelor din care provin romii.

De altfel, "abordarea" statului francez a fost criticată miercuri inclusiv de ministrul de interne român, Vasile Blaga.

"Nu e nicio bucurie să avem astfel de situaţii, dar nici nu putem fi de acord ca să se considere că infractorii aparţin numai unei anumite etnii, infractori români. România nu poate fi de acord cu o astfel de abordare. Pe de altă parte, dacă nu comit infracţiuni pe teritoriul unui stat, cetăţenii români sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, care au libertate de mişcare", a spus Blaga. Altfel, acesta a admis că şi România poate face mai mult pentru integrarea socială a romilor.

Reprezentanţii Franţei şi ai României se vor întâlni în cursul săptămânii viitoare, pentru a discuta inclusiv despre deplasarea unor poliţişti români care să sprijine acţiunile colegilor francezi.

CRITICI

Oficialii francezi, în defensivă la ONU

Franţa a răspuns ieri, la Geneva, criticilor dure formulate de experţii Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale, care au denunţat "o recrudescenţă" a actelor rasiste în această ţară, transmite AFP.

Delegaţia franceză a trecut în revistă remarcile celor 18 experţi ai ONU. Aceştia au analizat, timp de două zile, politicile faţă de minorităţi promovate de autorităţile de la Paris.

Franţa a fost atacată, în special, pe tema situaţiei celor aproximativ 15.000 de romi care se află pe teritoriul său, după anunţul preşedintelui Nicolas Sarkozy privind desfiinţarea taberelor ilegale şi expulzarea romilor în România şi Bulgaria. Delegaţia franceză a explicat că, potrivit tratatului de aderare la UE semnat de cele două state, este posibilă menţinerea - timp de şapte ani - a unor anumite restricţii de circulaţie pentru cetăţenii lor.

În ceea ce priveşte retrimiterea în ţara de origine, aceasta este, potrivit delegaţiei franceze, "conformă" cu dreptul european, care stipulează că orice stat poate să pună capăt sejurului unei persoane ce nu are un loc de muncă sau care constituie o povară socială. REACŢIE

Ponta: "Noi am intrat în UE doar cu obligaţiile"

"Sunt de acord că unii ţigani fac rău imaginii României, dar e o mare prostie şi o mare ticăloşie să pui anatemă pe România din cauza unora. Şi noi putem să spunem «o fi fost un francez pedofil», dar nu putem să spunem că toţi francezii sunt pedofili", a declarat liderul PSD Victor Ponta, pentru EVZ.

Totodată, acesta a mai precizat că nu e de acord cu expulzările, atâta vreme cât ambele ţări sunt membre ale Uniunii Europene: "Principiul UE este că putem să circulăm liber. Dacă cineva încalcă o lege, trebuie să fie pedepsit. Dar noi am intrat în UE doar cu obligaţiile, nu şi cu drepturile, pentru că avem o administraţie proastă. Ia închipuiţi-vă că am fi vrut noi să expulzăm nişte cetăţeni francezi, să fi văzut ce ne făcea Franţa. (...) E o problemă de atitudine. Dacă ai atitudine de milog, vei fi tratat ca milogul".

700 de romi din taberele evacuate de autorităţile franceze vor fi trimişi în ţările de provenienţă