Criza creditelor ipotecare reactivează misiunea Fondului, pentru prima oară de la crearea lui, după al Doilea Război Mondial.
Criza americană a creditelor, extinsă rapid în Europa şi Asia, precum şi recenta prăbuşire a economiei Islandei reactivează misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), de promovare a unei economii sănătoase.
De la crearea sa, la sfârşitul celui deal Doilea Război Mondial, FMI a fost un actor mai degrabă secundar pe scena economică internaţională, fiind concurat puternic de Banca Mondială, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi chiar de experţii agenţiilor private.
Acum, Islanda ar putea cere un împrumut de la FMI pentru a-şi resuscita economia, iar mutarea este privită ca un succes al Fondului într-un moment extrem de sensibil pentru mediul de afaceri, scrie BBC. Dintre ţările dezvoltate, doar Marea Britanie a mai apelat până acum la ajutorul FMI pentru a ieşi dintr-un impas financiar, în anii ’70.
În ultimii cinci ani, Fondul a fost complet inactiv, însă noul său preşedintele - fostul ministru francez al finanţelor Dominique Strauss-Kahn - a decis să reformeze organizaţia. „Dacă nu reacţionează prompt acum, în plină criză a creditelor ipotecare, Fondul nu va mai putea să îşi demonstreze importanţa niciodată“, opinează Julian Jessop, economistul-şef al Capital Economics. Bani pentru echilibru
Criza financiară prin care trece acum Islanda este relevantă pentru întreaga economie mondială: ţara are un deficit de cont curent imens, pe baza împrumuturilor uriaşe din ultimii ani. Chiar mai rău, sectorul bancar islandez este de circa opt ori mai mare decât valoarea economiei totale, coroana - moneda naţională - a scăzut cu 18% din martie, iar banca centrală se vede incapabilă să desfacă „iţele“. Când moneda naţională a unei ţări se prăbuşeşte, Fondul obişnuieşte să intervină şi să pompeze bani în banca centrală, pentru a reechilibra situaţia.
„Acum, FMI va trebui să se poarte cu mănuşi. Sunt foarte multe economii mici care ar putea ajunge în această situaţie în următoarele luni“, comentează un analist. Noul şef al FMI vrea să facă din organizaţie un jucător activ şi a decis ceea ce era de neconceput pentru predecesorii săi: să vândă o parte din rezervele de aur pentru a putea asigura împrumuturi către economiile în picaj.
Săptămâna aceasta, Fondul va mai avea de trecut un hop. Dacă previziunile asupra economiei americane se vor adeveri, „dinozaurul“ va cunoaşte o rapidă şi neaşteptată revenire. PREVIZIUNI
Situaţie critică Cele mai multe dintre riscurile ce ameninţă creşterea economică globală, prevăzute în urmă cu şase luni, se adeveresc în acest moment, a declarat preşedintele FMI, Dominique Strauss-Kahn, citat de Reuters. „Prognozele pe care le vom lansa în câteva zile nu sunt optimiste, iar riscurile pe care le-am prevăzut în urmă cu şase luni s-au materializat“, a subliniat şeful FMI.
„Asta înseamnă că previziunile se plasează în jurul valorii de 3,7 puncte pentru acest an, una dintre cele mai scăzute din ultimii 20 de ani“, a spus oficialul. Cea de-a doua prognoză anuală privind economia globală, publicată de FMI, e programată pentru 9 aprilie. Organizaţia a precizat că se aşteaptă ca ritmul creşterii globale să încetinească la 3,7% în acest an, sub estimarea de 4,1% făcută în ianuarie.
