Din cuprinsul articolului
În pragul alegerilor prezidențiale, Banca Națională a României trage un semnal de alarmă privind ieșirile masive de capital și vulnerabilitatea leului. Oficialii cer un program fiscal credibil pentru a evita crize majore.
Banca Națională a României (BNR) a emis un avertisment ferm privind tendințele economice îngrijorătoare înregistrate în perioada premergătoare turului al doilea al alegerilor prezidențiale.
Potrivit oficialilor BNR, în ultimele săptămâni s-a constatat o intensificare a ieșirilor de capital din România, pe fondul instabilității politice și a lipsei unui program fiscal coerent și credibil.
Ieșirile de capital au pus presiune directă asupra cursului valutar. Potrivit datelor BNR, moneda națională a înregistrat o depreciere accelerată, ajungând la un curs oficial de 5,1033 lei pentru un euro în data de 15 mai 2025. În săptămâna anterioară, cursul depășise temporar pragul psihologic de 5,13 lei pe piața interbancară, marcând un nou record negativ.
„Este vital să avem un program fiscal credibil”
Mesajul principal transmis de oficialii BNR este acela că România are nevoie urgentă de un program fiscal credibil și aplicabil, în măsură să răspundă dezechilibrelor structurale ale bugetului de stat și să restabilească încrederea investitorilor interni și internaționali.
„Este vital să avem un program fiscal credibil. Fără un astfel de plan, riscurile la adresa stabilității macroeconomice se amplifică semnificativ. Investitorii reacționează la incertitudine. Ieșirile de capital din ultima perioadă sunt un semnal clar că există neîncredere în direcția economică actuală”, a transmis BNR în cadrul unui comunicat.
În contextul deficitului bugetar ridicat și al dezechilibrului de cont curent, lipsa unui cadru fiscal stabil poate avea efecte negative în lanț. Este afectată inclusiv capacitatea statului de a se împrumuta la costuri rezonabile.
Tensiuni și incertitudini accentuate în prag electoral
Avertismentul BNR survine într-un moment de maximă expunere pentru economia românească. Alegerile prezidențiale din 2025 au generat o polarizare accentuată și o instabilitate politică prelungită. Specialiștii atrag atenția că investitorii devin extrem de precauți în astfel de contexte, preferând retragerea fondurilor în locul expunerii la riscuri necalculate.
„În perioade de incertitudine, capitalurile caută siguranță. Dacă investitorii nu au garanții că bugetul României va fi sustenabil, că reformele vor fi implementate și că nu vor exista derapaje, reacția lor este previzibilă – retragere și reorientare către piețe stabile”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR, într-un interviu anterior.
Impact vizibil asupra cursului de schimb și al pieței de capital
Efectele directe ale acestor ieșiri de capital s-au văzut în piață prin volatilitatea ridicată a cursului leu-euro. De asemenea, randamentele titlurilor de stat au crescut în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru stat la finanțarea deficitului bugetar.
Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 5,9% din PIB în primele patru luni ale anului. În absența unor măsuri fiscale de corecție, această tendință riscă să se adâncească.
Criză, domino / sursa foto: dreamstime.com
Îngrijorări externe: ce spun agențiile de rating și Comisia Europeană
În aprilie 2025, Comisia Europeană a avertizat că România trebuie să ia măsuri urgente de consolidare fiscală pentru a rămâne eligibilă pentru tranșele de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În plus, agențiile de rating internaționale au emis rapoarte în care subliniază că stabilitatea fiscală este esențială pentru menținerea ratingului de țară.
Orice deteriorare a ratingului ar duce la creșterea costurilor de finanțare pentru România și pentru companiile românești, ceea ce ar amplifica presiunea asupra bugetului și a cursului valutar.
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%
În ședința din 16 mai 2025, Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an. De asemenea, au fost păstrate ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Decizia reflectă necesitatea păstrării unui echilibru între sprijinirea creșterii economice și combaterea inflației, aflată în prezent la un nivel de 4,85%.
BNR a reiterat, în comunicatul oficial, că o coordonare eficientă între politicile monetare și cele fiscale este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a României.
Avem nevoie de măsuri urgente
Avertismentul lansat de Banca Națională nu vizează doar piețele financiare. Are implicații directe pentru întreaga economie românească. În lipsa unui program fiscal credibil și sustenabil, România riscă să intre într-o spirală periculoasă: deprecierea leului, costuri mai mari la împrumuturi, scăderea investițiilor și vulnerabilitate crescută în fața șocurilor externe.
