Republica Moldova. Peste 131.000 de femei inactive, din motive casnice sau de îngrijire a familiilor, au fost înregistrate, în Republica Moldova, în 2023. Și doar 6.100 de bărbați s-au aflat în această situație, în aceeași perioadă. Deși femeile angajate sunt mai bine educate decât bărbații, acestea sunt mai puțin prezente în carierele, estimează Organizația Internațională a Muncii (ILO) Republica Moldova.

Rata ocupării femeilor, cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani, fără copii, anul trecut, a fost de aproape două ori mai mare decât cea a femeilor cu copii mai mici de șase ani (65,9% vs 37%). Penalizarea maternității este mai mare în mediul urban din Republica Moldova, conform aceleiași surse.

Soluții existente și cum se aplică acestea în veșnica tranziție din Republica Moldova

Experții internaționali identifică soluții ce ar ajuta femeile din Republica Moldova, aflate în concediu de îngrijire a copilului, să revină pe piața muncii. În acest scop, azi, ILO Republica Moldova a organizat un atelier de lucru. La discuții au participat reprezentanți ai autorităților, patronatelor, sindicatelor, mediului de afaceri și de învățământ.

În sate, peste 70% dintre tinerele femei cu studii superioare sunt îngrijitoare

În Republica Moldova, procentajul tinerelor femei care nu sunt angajate, implicate în educație sau formare este mai mare decât al bărbaților (16,1% și 11,5%). În zonele rurale, 42,6% dintre femeile cu studii superioare se află în această situație. Majoritatea dintre ele (71%) sunt îngrijitoare. Iar femeile din grupurile vulnerabile (de exemplu, femeile de etnie romă) sunt slab prezente în câmpul muncii (6,4% față de 40,9%).

Penalizarea maternității, normalitate în Republica Moldova

Tatiana Cristafovici, reprezentantă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Chișinău, susține că „fiecare dintre femeile vizate s-a confruntat cu următoarele probleme: cu cine să-și lase copiii, necesitatea unui program prelungit, atitudinea ostilă a angajatorilor față de mame și instruirea acestora. Cred că cea mai bună soluție ar fi creșele.”

Ala Scurtu, reprezentanta Companiei „Le Bridge Corporation Limited”, este de părerea că angajatorii își doresc angajați calificați, însă după concedii prelungite de îngrijire a copiilor, multe mame își pierd din abilități profesionale. Pe piața muncii, apar noi solicitări de competențe, precum cele referitoare la digitalizarea sau cunoașterea limbilor străine.

În contextul suportului oferit autorităților Republicii Moldova și aplicării în practică a Programului de Țară privind Munca Decentă, experții recomandă experiența altor state, în vederea identificării soluțiilor optime pentru femeile din Republica Moldova.

Exemple de bune practici europene, deocamdată, idealuri basarabene

Estonia desfășoară un program destinat companiilor favorabile familiilor. Sunt incluse în categorii de bronz, argint și aur instituțiile, ce oferă program de lucru flexibil, concediu parental, cultivarea unei culturi a locului de muncă favorabile incluziunii, care să acorde prioritate bunăstării.

Germania oferă atât mamelor, cât și taților reveniți din concediul de îngrijire a copiilor mentorat, măsuri de calificare, instrumente digitale și servicii legate de gospodărie, pentru a facilita revenirea la muncă, asistență pentru plasarea în câmpul muncii, sprijin psihosocial.

Ungaria acordă  suport, prin intermediul unor creșe familiale și la locurile de muncă. Autoritățile locale sunt obligate să acorde servicii publice de îngrijire a copiilor, dacă este vorba de, cel puțin, 40 de copii sau dacă cinci familii solicită acest lucru. De asemenea, angajatorii oferă sprijin pentru îngrijirea copiilor, cu vârste între 20 de săptămâni și trei ani. În această țară, se încurajează programul flexibil la locul de muncă. Din 2020, angajatorii maghiari sunt obligați să ofere părinților cu copii cu o vârstă sub patru ani un program part-time, telemuncă sau modificarea orelor de lucru, la cerere, conform ILO.