După o lungă perioadă în care angajatorii români se plângeau de lipsa angajaţilor calificaţi, dar şi a muncitorilor necalificaţi, tentaculele crizei financiare mondiale au început deja să schimbe acest tablou.

Potrivit estimărilor EVZ, bazate pe informaţiile provenite din diferite sectoare economice, şomajul va atinge cote alarmante anul viitor, ajungând la un nivel dublu faţă de anul acesta, adică de circa 10%, depăşind, în total, un milion de persoane. Potrivit Institutului de Statistică (INS), în al doilea trimestru din acest an, rata şomajului a fost de 5,6%.

În prezent, un şomer primeşte o indemnizaţie de cel puţin 405 lei, suma crescând în funcţie de perioada cât a contribuit la fondul de şomaj.

Stoparea creditării şi scăderea nivelului de trai îi vor face pe români să cheltuiască din ce în ce mai puţin. Reducerea bugetului alocat cumpărăturilor înseamnă că firmele vor trebui să producă mai puţin, vor înceta să se mai extindă şi vor fi nevoite să dea oameni afară ca să minimizeze costurile. Mai mult, o parte din companii riscă să intre în faliment din cauza scumpirii creditelor şi a scăderii sau chiar anulării comenzilor.

Frământări în companii

„Nu există sector care să fie ferit de efectele crizei financiare“, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domeniile în care turbulenţele financiare au început deja să facă ravagii sunt intermedierile financiare, imobiliarele, construcţiile şi industria auto.

O parte dintre societăţile care oferă servicii financiare au început deja să-şi închidă filialele locale, după dezastrul suferit de Bursă, iar agenţiile imobiliare îşi restrâng activitatea din cauza absenţei tranzacţiilor. Scumpirea creditării îi va face pe brokerii de credite şi pe o parte din angajaţii băncilor să-şi caute alte joburi. Producţia de textile va scădea cu circa 17% anul acesta faţă de anul trecut, şi „sigur se va ajunge la disponibilizări“, spune Maria Grapini, şefa patronatului FEPAIUS. Serviciile vor suferi mai târziu decât celelalte domenii. Din cauza scăderii consumului, magazinele şi supermarketurile vor vinde mai puţin şi nu se vor mai extinde.

Stranierii vin acasă

Estimările premierului Tăriceanu indică un plus de 300.000 de şomeri anul viitor proveniţi numai de la companii. La aceştia se vor adăuga însă şi o parte din românii care lucrează în străinătate. Angajaţii rămaşi fără un loc de muncă în urma încetinirii ritmului de construcţie vor încerca să se reprofileze, iar cei care nu vor reuşi să se descurce vor fi nevoiţi să se întoarcă în ţară.

Specialiştii estimează că, în prima fază, vor veni acasă în jur de 10% dintre stranieri. Substanţial vor scădea însă sumele pe care aceştia le trimiteau în ţară. „Nu avem statistici clare, dar ne putem orienta după ce s-a întâmplat cu mexicanii care lucrau în Statele Unite. Cifrele arată că suma pe care aceştia au livrat-o familiilor din Mexic a scăzut cu 80% în perioada crizei.

Putem estima astfel că, în cazul românilor, remitenţele se vor reduce cu până la 50%“, e de părere Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA) România. Potrivit acestuia, primele semne vor fi vizibile încă de lunile viitoare.

Criza anunţă nori negri şi pe piaţa de recrutare. Mai puţini angajaţi noi şi salarii mai mici – firmele de profil au deja cu 15% mai puţine oferte de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este abia începutul.

Reprezentanţii acestora estimează că din ce în ce mai multe companii vor reduce numărul personalului permanent şi vor opta mai mult pentru recrutările cu caracter temporar sau pe proiect. Nu vor mai fi creşteri salariale atât de mari şi se va pune mai mult accent pe calitatea angajaţilor.

Posturi retrase şi candidaţi reticenţi

Sunt companii care au decis chiar să retragă solicitările de angajări pe care le adresaseră iniţial. „Este vorba despre firmele de consultanţă care aveau nevoie de oameni pe anumite proiecte. În condiţiile în care partenerii lor au decis să amâne realizarea acestor proiecte, locurile de muncă au fost anulate“, explică Vivien Untaru, general manager al Von Consulting. Reprezentanţii companiilor de recrutare sunt de pă- rere că acesta este doar începutul. „Cred că va exista în continuare o scădere a solicitărilor pe partea de recrutare“, e de părere Cristina Săvuică, managing partner Lugera.

În perioada următoare, angajatorii vor încerca să economisească banii alocaţi în fondul pentru salarii. „Accentul va cădea tot mai mult pe partea variabilă a pachetului salarial, calculată în funcţie de performanţa individuală, reducându- se ponderea salariului fix. Mai exact, vor câştiga mai mult acei angajaţi care vor fi mai eficienţi şi mai productivi“, e de părere Elizei Nechifor, coordinator marketing şi comunicare la Manpower.

Ultimele evoluţii ale pieţei internaţionale i-au pus în gardă şi pe viitorii angajaţi. Aceştia sunt din ce în ce mai precauţi în a decide să-şi schimbe jobul, spre a pleca la o alta companie, mai ales dacă aceasta are sediul central în Statele Unite.

Reprezentanţii firmelor de recrutare spun că noii candidaţi sunt mai interesaţi de amănunte precum cifra de afaceri sau portofoliul de clienţi, întrebări mai puţin uzuale cu câteva luni în urmă.

CLUJ                                                                                                                      

6.000 de şomeri până la sfârşitul anului 

Deşi Clujul era, până la mijlocul anului, în plin boom economic, chiar la nivel global, criza provoacă dublarea cifrei şomerilor şi oprirea activităţii câtorva fabrici din judeţ. 2.227 de angajaţi vor fi trimişi în şomaj. „În acest ritm, judeţul Cluj a ajuns la un şomaj dublu, de cinci la sută. Şi, dacă ai 6.000 de şomeri până la sfârşitul anului, se poate spune că judetul stă rău de tot la acest capitol“, a spus Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene şi Ocupare a Forţei de Muncă Cluj. „Măcar la mijlocul anilor ’90 a apărut industria lohn-ului. Acum nici marile proiecte de infrastructură, care ar putea absorbi forţa de muncă, nu prea mai sunt finanţate“, a mai spus Don. SC Someş SA Dej, unul dintre cei mai mari producători de celuloză şi hârtie din România, se închide. „Preţul celulozei la nivel mondial s-a prăbuşit cu mai bine de 100 de dolari pe tonă. E mai ieftin să cumperi celuloza decât să o producem“, a spus Ştefan Vuza, cel care deţine Serviciile Comerciale Române. Cei 500 de angajaţi disponibilizaţi vor primi trei salarii compensatorii. Dacă situaţia se redresează, fabrica s-ar putea redeschide în mai 2009. (Mihai Şoica)