Facturi mai mari de la 1 noiembrie. Cât vom plăti pentru energie și căldură

Începând cu 1 noiembrie 2025, prețul energiei electrice și termice va crește în România. Asociația Energia Inteligentă avertizează că majorarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, cu 62%, va duce la scumpiri pentru consumatorii finali, în timp ce TVA-ul pentru termoficare scade la 11%.

Taxa de cogenerare crește cu 62% din noiembrie

Românii vor plăti mai mult pentru energia electrică începând de sâmbătă, 1 noiembrie 2025, după ce contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență a fost majorată printr-o decizie a Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI), această contribuție, introdusă în 2011, este o taxă aplicată fiecărui kilowatt-oră de energie consumată, menită să finanțeze centralele care produc simultan energie electrică și termică.

Noua valoare a contribuției este de 0,0136 lei/kWh, față de 0,0084 lei/kWh anterior, ceea ce reprezintă o creștere de 62%.

Declin pe bursele europene, Acțiunile Kering și Hermes, în cădere liberă la Paris. BVB București a deschis pe roșu

Activist civic din Rusia, găsit mort în condiţii suspecte într-o închisoare din Voronej. Militase împotriva războiului din Ucraina

„Creșterea prețului la energie electrică nu este una semnificativă din punct de vedere economic, dar ridică o problemă de echitate. De ce un consumator dintr-un sat din Munții Apuseni, fără venituri, ar trebui să contribuie la plata energiei termice a unui locuitor dintr-un oraș cu salarii de mii de euro?”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Sursa foto: pexels.com

Ce este taxa de cogenerare și cum afectează facturile

Taxa de cogenerare a fost introdusă prin Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 și Ordinul ANRE nr. 107/2011, în aplicarea Directivei Europene 2004/8/CE privind eficiența energetică.

Scopul său inițial era sprijinirea investițiilor în centrale de cogenerare de înaltă eficiență, cu randamente de 75–80%, capabile să reducă de 2,5 ori costurile cu combustibilul față de vechile CET-uri, care funcționau la doar 30% eficiență.

În practică însă, fondurile colectate nu au fost folosite pentru construcția de centrale noi, ci pentru subvenționarea sistemelor de termoficare din 10–15 orașe mari.

„Din 2011 și până la finalul lui 2024 s-au acumulat peste 13 miliarde de lei din această contribuție, bani care nu au dus la apariția de noi unități de producție eficiente, ci la menținerea artificială a unor sisteme de termoficare depășite tehnologic”, a mai spus Chisăliță.

Impactul în facturile românilor

Creșterea contribuției pentru cogenerare va duce la o scumpire de aproximativ 0,5% a prețului final al energiei electrice.

Pentru un consum mediu de 150 kWh/lună, un client casnic va plăti în jur de 1,5 – 2 lei în plus pe lună, potrivit calculelor AEI.

Chiar dacă majorarea pare mică, ea se adaugă la alte costuri în creștere – de la prețurile la gaz până la tarifele reglementate de transport și distribuție.

TVA redus la termoficare, dar costuri mai mari în sezonul rece

Tot de la 1 noiembrie, intră în vigoare și TVA-ul redus de 11% pentru energia termică livrată populației, școlilor, spitalelor și instituțiilor publice, conform Legii nr. 39/2023 și Codului Fiscal (art. 291 alin. 3 lit. n).

Măsura este valabilă până la 31 martie 2026 și are scopul de a sprijini consumatorii vulnerabili în fața costurilor tot mai mari de termoficare.

În București, prețul facturat populației pentru o gigacalorie va fi de 366,94 lei cu TVA de la 1 noiembrie.

Pentru sezonul rece 2025–2026, estimările costurilor lunare sunt următoarele:

• Garsonieră: 330–370 lei/lună

• Apartament 2 camere: 480–550 lei/lună

• Apartament 3 camere: 620–730 lei/lună

• Apartament 4 camere: 870–990 lei/lună

Deși reducerea TVA-ului scade ușor povara fiscală, efectul net pentru consumatori rămâne negativ, din cauza scumpirii gazului și a energiei electrice folosite la producerea agentului termic.

Schema de sprijin pentru cogenerare, prelungită până în 2033

Inițial, schema de sprijin pentru cogenerare era valabilă între 2011 și 2023, însă ANRE și Ministerul Energiei au decis prelungirea acesteia până în 2033, în acord cu politicile Uniunii Europene privind eficiența energetică.

Cu toate acestea, România nu a reușit să modernizeze semnificativ infrastructura de producție. Doar câteva centrale – printre care CET Oradea și CET Govora – au fost modernizate parțial cu fonduri europene.

„România continuă să plătească o taxă europeană fără să beneficieze pe deplin de avantajele acesteia. Avem CET-uri vechi, pierderi mari în rețele și o lipsă de transparență în utilizarea banilor colectați”, a explicat Chisăliță.

Disparități între orașe și mediul rural

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că actualul sistem de sprijin prin taxa de cogenerare accentuează inechitățile între regiuni.

În timp ce locuitorii din marile orașe – București, Iași, Constanța sau Timișoara – beneficiază de energie termică subvenționată, românii din zonele rurale plătesc indirect această subvenție prin factura de electricitate.

„Contribuția de cogenerare e plătită de toți consumatorii, indiferent dacă sunt conectați sau nu la un sistem centralizat de termoficare. Din punct de vedere social, e o formă de redistribuire inechitabilă”, a spus președintele AEI.