Din cuprinsul articolului
30 aprilie 1939 - Expoziția Universală de la New York. Maria Tănase a uimit asistența cu o găselniță a ei muzicală.
La 30 aprilie 1939, începea Expoziția Universală de la New York. România a participat cu un pavilion care era sub forma unei case neo-românești.
30 aprilie - de ce a mers România acolo?
La 30 aprilie 1939, România a mers la New York ca gest de propagandă. Carol al II-lea, ca și Nicolae Ceaușescu, de multe ori gândea prost. Diplomații români trimiși în SUA erau fie proști, fie inculți. Asta era opinia politicianului Constantin Argetoianu. El amintea în însemnările lui, că unii nu știau o boabă englezește. Erau trimiși acolo, pe amatlâcuri și aranjamente perfide.
Așadar, Carol II a ales momentul 30 aprilie 1939 pentru propria lui grandomanie.
30 aprilie - pe cine a trimis România?
La 30 aprilie 1939, la deschidere, din partea României, au mers Maria Tănase, George Enescu și Constantin Brâncuși. Maria Tănase a cântat „Saltă Leano, cu Roosevelt!” Asta, pentru că erau alegeri parțiale și Roosevelt avea nevoie de susținere. Melodia, pentru români se referea evident la posteriorul pe care Leana ar fi trebuit să-l țină zvelt.
Constantin Brâncuși locuia la Paris, dar era un sculptor ce promova modele românești și expusese la Paris. Era prieten personal cu Peggy Guggenheim, celebra colecționară americană de piese de artă.
George Enescu era un geniu muzical. Din punct de vedere artistic, România a fost la înălțime. Diplomatic, însă nu am realizat nimic și în 1940, se va vedea acest fapt.
Scandalul pe furtul banilor pentru Expoziția Universală
La 30 aprilie 1939, dictatura lui Carol II era pe panta descendentă. Interziși din 1938, legionarii luptau subversiv. Ei reclamau că acel pavilion costase enorm, fusese proiectat de ingineri evrei. Adică s-ar fi trecut în devize mai mulți bani decât în realitate. Mai târziu, când România s-a proclamat Stat Național Legionar la 14 septembrie 1940, legionarii și Antonescu, generalul care i-a adus la putere, au trecut la anchete.
S-au anchetat posibilele deturnări de fonduri. Evident, legionarii și Antonescu nu au făcut-o că iubeau România. Era un prilej pentru ei să-și valorifice criminala lor doctrină antisemită. Voiau să justifice în mod criminal de ce trebuia să fie în România crima Holocaustului.
Dar până la urmă, parcă tot cântecul Mariei Tănase rămâne din povestea asta...
