Sheri Berman are convingeri de stânga. A publicat, de altfel, de-a lungul anilor articole în ziare vehement progresiste, precum The Guardian. Este, însă, de asemenea, un cercetător care studiază, încă din anii 80 ai secolului trecut, societatea suedeză. Iar ceea ce a constatat a pus-o, se pare, serios pe gânduri.

Prezentă de curând la Târgul de carte de la Göteborg , profesoara de la Columbia le-a declarat reporterilor de la Svenska Dagbladet: „Astăzi, societatea dumneavoastră arată dramatic diferit. Este o țară complet diferită. Schimbarea demografică pe care Suedia a suferit-o în ultimii ani este incredibilă. (…) Este un experiment demografic de dimensiuni istorice”.

Din păcate, nu pare să fie vorba de un experiment reușit. Pentru Berman, distrugerea omogenității culturale și etnice suedeze ar putea foarte bine să reprezinte o amenințare pentru democrație, deoarece o parte considerabilă a autohtonilor suedezi va lupta inevitabil pentru a-și păstra identitatea culturală și etnică.

„Nu există niciun dubiu că o societate, cu cât este mai omogenă, cu atât conviețuirea este mai ușoară. (…) Este mai ușor să creezi un sentiment de solidaritate socială”, susține Berman.

„Este greu să faci un compromis în ceea ce privește identitatea și asta îi face pe oameni mai intoleranți pentru că îi pune într-o poziție defensivă. Politica identitară nu este bună pentru stânga și nu este bună pentru democrație”.
Potrivit lui Sheri Berman, marea întrebare cu care se confruntă astăzi Europa este dacă diversitatea este compatibilă cu democrația. „A crede că acest tip de schimbare se poate petrece fără nicio problemă nu este
realist”, a declarat Berman.

Dacă Berman pare să vadă în lupta autohtonilor pentru propria identitate principala amenințare la adresa democrației suedeze, alte voci afirmă că riscurile sunt un produs secundar al politicilor pro-imigrație. „Stefan Lofven a fost prim ministru în 2015 și a ținut granițele Suediei deschise oricui, din orice parte a lumii, care a trecut pe acolo. Decizia sa a adăugat cel puțin 2-3% la populația țării sale. Nu ar fi trebuit să ia această decizie. Ar fi putut alege să meargă pe calea Norvegiei sau Danemarcei, țări vecine care au avut politici de imigrare mai prudente. Dar Lofven a ales să nu meargă pe acea cale. A ales să se joace cu viitorul țării sale. Acesta este motivul pentru care crimele violente, incendierile de mașini și altele asemenea au crescut în Suedia”, scrie ziaristul britanic Douglas Murray în publicația The Spectator.

Dar Suedia ultimilor ani a devenit cunoscută nu numai pentru incendierile coordonate de mașini, ci și pentru creșterea alarmantă a atacurilor cu grenadă, înmulțirea exponențială a zonelor no-go și violurile în grup, precum cele petrecute la festivalurile muzicale.

E o dovadă că realitatea se încăpățânează să nu țină seama de bunele intenții, iar acestea ajung să paveze drumul spre iad.

Te-ar putea interesa și: