Exclusiv. Umbra lui Epstein peste România. Iosefina Pascal: Adevăratul cutremur abia urmează

Desecretizarea a peste 3,5 milioane de pagini din dosarele Epstein a redeschis una dintre cele mai tulburătoare anchete ale ultimelor decenii. Ies informații la lumină acum din arhivele Departamentului de Justiție al Statelor Unite, sunt făcute publice documente care acoperă corespondența, investigațiile și litigiile civile legate de Jeffrey Epstein și rețeaua sa. 

Dincolo de numele sonore, de elitele politice, economice și academice deja asociate public cu Epstein, documentele scot la iveală o hartă mult mai amplă a conexiunilor sale globale. Pe această hartă, România apare mult mai des decât s-ar fi putut anticipa.

În extrasele făcute publice până acum, România este menționată de peste 800 de ori în corespondența lui Epstein și a colaboratorilor săi. Apar nume de persoane cu legături românești, referiri la tinere din România, plăți financiare către conturi bancare românești și discuții despre oportunități economice în regiune. 

Legătura Epstein - România 

Toate aceste elemente nu configurează, deocamdată, un dosar penal în România, dar conturează un tablou mult mai complex decât o simplă mențiune periferică.

Ritualul spartan al lui Carol I de 30 de minute care îi lăsa pe invitații de la Palat cu stomacul gol

Nicoleta Luciu nu știe nici engleză nici maghiară. În ce limbă vorbește cu copiii ei

Jurnalista Iosefina Pascal, care a analizat sistematic o bună parte dintre aceste documente, atrage atenția că legătura dintre dosarele Epstein și România trebuie privită din mai multe perspective, nu doar prin prisma senzaționalului.

„Prima perspectivă, cea pe care o observă toată lumea cu ușurință, este partea de trafic de persoane, de abuz împotriva copiilor, abuzuri și alte fapte despre care se speculează și se vorbește acum intens în spațiul public”, explică ea în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. 

Zona gri dintre modeling, relații intime și bani

În ceea ce privește România, una dintre componentele recurente care apar în documente este cea legată de trafic de persoane sau, într-o formă mai ambiguă, de turism sexual. Din corespondența lui Jeffrey Epstein reies indicii despre cel puțin două tinere din România, active în industria de modeling, care ar fi avut întâlniri cu acesta.

„Am identificat cel puțin două fete, modele din România care au activat și în străinătate, despre care rezultă din corespondența lui Jeffrey Epstein că ar fi avut întâlniri cu el”, spune Iosefina Pascal. „Acest lucru apare din modul în care, în e-mailuri, el se interesa ce mai fac respectivele fete sau când urmează să vină la Paris”, mai spune ea.

Este vorba despre Andreea Diaconu și încă o fată pe nume Irina, două tinere care activau în modeling și care, potrivit jurnalistei, ar fi ajuns în anturajul lui Epstein, probabil prin intermediul altor modele. „Ulterior, în documente apare și numele Alinei Pușcău, ceea ce ridică numărul posibil al modelelor românce asociate cu Epstein la trei”, a mai precizat jurnalista.

Și mai multe semne de întrebare

Un set de e-mailuri, la rândul lor, ridică însă semne de întrebare serioase. În aceste mesaje, o persoană, a cărei identitate nu a putut fi stabilită cu certitudine, îi scrie lui Epstein într-un ton profund personal.

Vorbește despre dificultăți în a obține anticoncepționale în România, despre imposibilitatea de a mai primi bani într-un cont românesc și despre necesitatea deschiderii unui cont bancar în Statele Unite.

„E clar că exista o relație intimo-financiară cu Epstein”, subliniază Iosefina Pascal. „Momentan, nu am reușit să identific cine era această persoană. Din datele existente, nu este exclus ca aceasta să fi fost o a altă tânără din România implicată într-o relație directă cu Epstein”, a mai menționat ea.

Cazul Corina Tarniță, legături cu Epstein

Poate cea mai complexă și neliniștitoare legătură dintre România și dosarele Epstein este cea care o implică pe Corina Tarniță, cercetătoare româncă, studentă la Harvard la momentul stabilirii contactului cu Epstein, sub tutela profesorului Martin Nowak.

Martin Nowak este un personaj-cheie în această ecuație. În anii 2003–2004, el a primit aproximativ șapte milioane de dolari de la Jeffrey Epstein pentru a crea un departament special la Harvard, dedicat studierii mecanismelor de propagare a virusurilor, un subiect de interes major pentru Epstein.

În anii 2003–2004, Martin Nowak el a primit aproximativ șapte milioane de dolari de la Jeffrey Epstein pentru a crea un departament special la Harvard.

Martin Nowak poate fi considerat un personaj-cheie în povestea legată de Epstein.

„Cercetarea Corinei Tarniță se înscria direct în această zonă. Biolog și matematician, ea lucra pe teme extrem de sofisticate precum metodele de livrare a vaccinurilor cu ARN mesager, multiplicarea celulară a virusurilor, manipulare genetică”, a precizat jurnalista. 

Potrivit documentelor analizate de Iosefina Pascal, Nowak a contactat-o tocmai pentru expertiza ei în modificarea virusurilor pentru a le face mai agresive.

Tarniță știa de ceea ce face Epstein

Dialogul direct dintre Tarniță și Epstein începe în 2008, un moment esențial, căci Epstein era deja cunoscut public pentru problemele sale penale. Cu toate acestea, relația lor a continuat cel puțin trei ani, conform e-mailurilor documentate până acum, cu posibilitatea să fi fost chiar mai lungă.

„Din corespondență reiese nu doar o relație profesională, ci și una personală. Tarniță îi vorbește lui Epstein despre bărbații care îi plac din mediul academic, îi mulțumește pentru sprijinul acordat și pentru ajutorul oferit în obținerea unui post la Princeton, după finalizarea doctoratului la Harvard”, a mai declarat Iosefina Pascal pentru Evenimentul Zilei.  

Ea vorbește despre un e-mail care este deosebit de sugestiv în care Corina Tarniță spune că nu înțelege de ce a fost respinsă prima dată și acceptată a doua oară, lăsând să se înțeleagă că intervenția lui Epstein ar fi fost decisivă.

Între Epstein și Tarniță nu doar o relație profesională, ci și una personală.

Între Epstein și Tarniță nu doar o relație profesională, ci și una personală.

Discuții cu accente eugeniste

„Partea de cercetare capătă însă o greutate aparte atunci când este pusă în contextul altor e-mailuri ale lui Epstein”, spune jurnalista. În e-mailurile respective se arată o preocupare obsesivă pentru genetică, colectare de ADN de la persoane influente, colectare de spermă și manipularea acesteia în scopul creării unor „rase superioare” sau al „îmbunătățirii” anumitor populații. „Erau pur și simplu discuții cu accente eugeniste, purtate relaxat cu oameni de știință de prim rang”, subliniază Iosefina Pascal.

Tot în ceea ce o privește pe cercetătoarea româncă, apar și e-mailurile referitoare la două tinere de la Universitatea din Iași. „Potrivit documentelor, pentru una dintre ele, Corina Tarniță ar fi facilitat o plată de 15.000 de dolari, în două tranșe”, amintește jurnalista. Totuși, scopul acestor plăți nu este clarificat, iar spre deosebire de alți academicieni racolați de Epstein, în cazul acestor două studente nu apare nicio mențiune legată de cercetare.

Tot în ceea ce o privește pe cercetătoarea româncă, apar și e-mailurile referitoare la două tinere de la Universitatea din Iași.

„Este relevant că, atunci când Epstein racola academicieni, exista de obicei un scop clar, că vorbim de genetică, de tehnologie, de blockchain și așa mai departe. În cazul acestor două studente, nu există nicio mențiune legată de cercetare, ceea ce ridică semne de întrebare”, avertizează jurnalista.

Corina Tarniță a participat frecvent la conferințe în România, fie ele la București, Craiova sau Iași, unde, conform propriilor afirmații, încerca să identifice alți oameni de știință sau persoane de interes pentru Epstein. „Practic, acționa ca un racolator de creiere, sau poate și de altceva. Nu știm exact”, spune Iosefina Pascal.

Corina Tarniță încerca să identifice alți oameni de știință sau persoane de interes pentru Epstein.

Iosefina Pascal o numește pe Corina Tarniță „racolator de creiere”.

Muncitori români și martori tăcuți

O altă dimensiune a legăturii românești cu Epstein este cea a muncitorilor care au avut acces direct și constant pe proprietățile acestuia, inclusiv pe insula Little St. James.

Ion Nicola, supranumit în e-mailuri „pictorul”, apare menționat de aproximativ 2.000 de ori în corespondență, iar majoritatea mesajelor sunt directe între el și Epstein.

„Deși era mai degrabă zugrav decât pictor, Nicola primea indicații clare legate de mutarea mobilei, zugrăvit, renovări urgente. Din facturile identificate, el ar fi încasat aproximativ 70.000 de dolari, posibil chiar mai mult, lucrând pentru Epstein timp de șapte-opt ani”, spune Iosefina Pascal.

Ce a văzut și ce a știut?

Această prezență îndelungată ridică o întrebare incomodă: ce a văzut și ce a știut? „Asta înseamnă că, fiind prezent atât de mult timp pe insulă, știa ce se întâmpla acolo și a văzut cine venea”, spune Iosefina Pascal. 

Ulterior, Ion Nicola a apelat la un alt român stabilit în New York, Mihai Șerban, care a facturat la rândul său aproximativ 20.000 de dolari pentru lucrări realizate pe insulă și în apartamentele lui Epstein. Ambii ar fi zburat cu avionul privat al acestuia, celebrul „Lolita Express”.

„Lista continuă cu un manager polonez al vilei de pe insulă, care avea prieteni români și care l-a pus pe Epstein în legătură cu un cuplu de români, familia Negrea, stabiliți în SUA. Epstein solicita poze cu acest cuplu, fără ca rolul lor să fie clar”, a mai punctat junalista.

În total, din datele adunate până acum, cel puțin șase români, dincolo de modelele menționate anterior, au avut acces pe insulă și au lucrat sub diferite forme pentru Jeffrey Epstein.

Plăți, conturi bancare și limitele probelor

Documentele desecretizate menționează și plăți financiare legate de România. Un raport dintr-un litigiu civil indică transferuri de peste 30.000 de dolari către un cont bancar din Iași, la Banca Transilvania, către o persoană anonimă. Alte documente vorbesc despre plăți de 10.000 de dolari către o „fată din România”.

Un e-mail în care se vorbește despre despre plăți de 10.000 de dolari către o „fată din România”.

Aceste transferuri apar în contextul investigațiilor privind fluxurile financiare ale rețelei Epstein, dar nu sunt, în majoritatea cazurilor, conectate direct cu o anchetă penală clară în România.

Este esențial de subliniat ce nu arată documentele până în acest moment: nu există dovezi publice care să indice implicarea directă a statului român sau a autorităților române în rețeaua de trafic sexual a lui Epstein. 

Menționarea unor nume în corespondență nu echivalează cu vinovăția, iar multe informații provin din e-mailuri interne, nu din probe juridice definitive.

De ce tace România?

Rămâne însă o întrebare majoră: de ce aceste informații, deși extrem de grave, trec aproape neobservate în spațiul public românesc?

„Mă întreb și eu același lucru”, spune Iosefina Pascal. „Pe partea de ‘racolare de creiere’, cercetătorii și profesorii universitari români sunt extrem de expuși. Sistemul de cercetare este subfinanțat, educația nu a fost o prioritate”, a declarat ea. 

România, spune jurnalista, este un exportator de minți luminate, iar cazul Epstein redeschide o rană mai veche, aceea a lipsei de sprijin intern ce împinge elitele academice în rețele externe, uneori profund toxice. 

„Pe zona mondenă, multe dintre persoanele implicate ar fi putut să nu știe inițial cine este Epstein, dar după 2008, informațiile erau publice. Orice asociere ulterioară presupune un interes clar”, a mai subliniat apoi Iosefina Pascal.

Ce urmează în cazul Epstein?

Cu milioane de documente încă nepublicate, miza crește. Un e-mail din 2011 menționează schimbarea guvernului în România și „oportunități uriașe de investiții imobiliare”, inclusiv în zona Carpaților, conform jurnalstei. Absența detaliilor politico-economice consistente sugerează că nu totul a fost încă făcut public.

„Ce m-ar interesa pe mine, și ar trebui să ne intereseze pe toți, este apariția filmărilor, cu protejarea victimelor”, spune Iosefina Pascal. „Acolo va începe adevăratul cutremur”, este ea de părere. 

În opinia sa, pentru publicul românesc, cazul Epstein ar trebui să fie un semnal de alarmă. „Multe lucruri catalogate ani la rând drept conspirații s-au dovedit reale. Elite globale au fost implicate în abuzuri grave, discutate cu o lejeritate înfiorătoare, în paralel cu decizii geopolitice și financiare majore”, a mai spus jurnalista.

„Poate cea mai dură lecție este una despre natura umană: aceste atrocități au fost posibile pentru că mulți oameni au ales să tacă și să beneficieze. Iar adevărul a ieșit la iveală prea târziu pentru prea multe victime”, concluzionează ea.