Evenimentul Zilei > Actualitate > EXCLUSIV. Pustiirea țării sperie românii, dar nu și statul. Dacă și Botoșaniul…
EXCLUSIV. Pustiirea țării sperie românii, dar nu și statul. Dacă și Botoșaniul…

EXCLUSIV. Pustiirea țării sperie românii, dar nu și statul. Dacă și Botoșaniul…

Județele din Moldova erau recunoscute ca având cea mai mare contribuție la creșterea populației României, numărul nașterilor fiind, istoric, peste cel din restul țării. Însă, nici Modova nu mai este ce era…

Iată că luni s-a aflat, din „Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Botoşani pentru perioada 2021- 2027”, că populaţia judeţului a scăzut, în cinci ani, cu 5,6%.

Documentul, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, arată că, în ceea ce priveşte populaţia rezidentă, în anul 2020 erau înregistraţi 376.562 de locuitori, cu aproximativ 5,6% mai puţin faţă de anul 2015, când populaţia judeţului se cifra la 399.273.

Strategia remarcă fenomenul de depopulare a mediului rural, unde scăderea populaţiei este mai accentuată.

„Deşi mediul rural prezintă ponderea mai însemnată a locuitorilor, acesta prezintă o scădere mai accentuată a numărului de locuitori, înregistrând în anul 2020 un total de 221.320 de persoane, cu 6,6% mai puţin faţă de anul 2015.

Se manifestă astfel fenomenul de depopulare a mediului rural, specific întregului teritoriu al României, care însă nu este susţinut de un fenomen compensatoriu de urbanizare a judeţului, prin urmare riscul de depopulare este cu atât mai pronunţat”, se arată în documentul realizat la comanda Consiliului Judeţean Botoşani.

Acelaşi material vorbeşte şi de un trend descendent al populaţiei tinere, grupa sub 19 ani şi grupa 20-34 de ani prezentând scăderea cea mai accentuată, de aproximativ 8% în anul 2020 raportat la anul 2016.

Totodată, Strategia subliniază că „se poate remarca o scădere generală a numărului mediu de membri ai gospodăriilor, ajungându-se în anul 2019 la o medie de 2,567 persoane per gospodărie, fenomen accentuat în urma migrării populaţiei tinere şi a deceselor în numărul populaţiei în vârstă”.

Ca în vreme de război

În 2020 s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani, sub 180.000, România sărăcind cu 143 mii de locuitori doar anul trecut.

Viitorul arată și mai rău: numărul copiilor care aveau domiciliul în România a fost de aproape 3,9 milioane, cu 38.000 mai puțini decât în ianuarie 2020.

„Intrată în al 32-lea an de declin al populației alimentat și prin scădere naturală și prin migrație externă netă negativă, situația României, cu un declin al populației în anul 2020 de 143 mii locuitori, a devenit și mai dramatică prin perspectivele ritmului și dimensiunii depopulării țării”, arată o analiză realizată de Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.

Expertul Institutului vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw) Richard Grieveson a declarat referindu-se la reducerea populației României: „Așa ceva nu s-a mai văzut în vremuri de pace”. Pierderi comparabile de populație s-ar înregistra doar în timp de război și în perioade de foamete.

Potrivit unui scenariu Eurostat, populația României va ajunge de la 19,4 milioane de persoane în 2019 la 15,5 milioane în 2050.

Depopularea masivă este aproape generală.

Județul Ilfov urmează a fi singurul în care populația ar urma să crească, cu 40% în 2050 față de 2020. În Capitală, declinul ar ajunge la aproape un sfert din populația actuală.

Județul Iași ar urma să-și păstreze dimensiunea actuală a populației.

În toate celelalte județe populația ar urma să scadă considerabil.

Declinul ar urma să aibă proporții dramatice în județele din sudul țării dar nu numai.

Județele cu declin mai redus, sub 15 la sută, sunt fie județe mai dezvoltate și care atrag migrație internă, fie județe, nu multe,  în care dimensiunea scăderii naturale este mai moderată, prin natalitate și mortalitate încă neafectate la cotele cele mai mari.

Se mai poate face ceva pentru stoparea depopulării României?

Statul român a ignorat această scădere dramatică a populației, preferând filosofia non-intervenței.

Doar în 2012 natalitatea a fost încurajată printr-o legislație favorabilă, mai ales femeilor care aveau salarii mari, fiindcă puteau profita de un an concediu pentru creșterea copilului având o indemnizație de 85% din venitul anual.

Dar efectele au fost nesemnificative.

Statului nu pare să-i pese, în timp ce 29,6 la sută dintre români consideră că „scăderea populației” este una dintre principalele amenințări pentru securitatea țării, potrivit Barometrului de securitate al României realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) al Academiei Române.

Procentul de 29,6 este uriaș, într-o perioadă în care românii sunt afectați direct și cotidian de pandemie și de creșterea prețurilor.

Situația este atât de dezastruoasă pentru că statul nu a făcut mai nimic timp de 32 de ani, iar acum nimeni nu poate avea un răspuns fundamentat realist despre posibilitatea repopulării țării.

„Clasa politică nu a abordat niciodată viitorul populației țării cu voință autentică, competență, responsabilitate și viziune pe termen lung.

Dublarea sau triplarea alocației de stat pentru copii, atunci când guvernanții vor avea bani, ori alte măsuri similare, doar financiare, nu vor putea schimba starea demografică actuală a țării și perspectivele ei pentru că nu știm în măsură suficientă ce factori și prin ce mecanisme determinante au produs și întrețin degradarea, îndeosebi a natalității.

Dacă ar fi să apară idei și soluții de diminuare a vitezei declinului și depopulării țării ele nu pot veni decât de la populația tânără.

Pentru a le cunoaște este nevoie de cercetări selective pe eșantioane mari de populație tânără și adultă, cercetări care să identifice factorii care determină deciziile de a nu avea copii la sute de mii de tinere cupluri, ori de a avea un singur copil, la alte sute de mii de tinere cupluri”, arată Vasile Ghețău.

De la Comisia Europeană, pentru stoparea declinului demografic, România a primit, în 2015, o recomandare care solicită creșterea ofertei și calității educației și a îngrijirii copiilor preșcolari, în special în cazul romilor.

Concluzia

O strategie pe termen lung care să urmărească reducerea dimensiunii anuale a declinului populației și depopulării țării ar mai fi posibilă doar cu alocarea de resurse foarte mari și rezultate incerte.

Însă, aceste resurse ar trebui luate din alte domenii, cum ar fi investiții, educație, sănătate, ceea ce clasa politică este greu de crezut că va avea curajul să facă, fie și în al 12-le ceas.

Declinul demografic afecteaza toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori etc.

Cum speranța moare ultima, să visăm că statul român va realiza că e vorba de viitorul țării și va urma exemplul Ungariei, unde guvernul Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu plătesc impozit toată viaţa, iar familiile cu minim doi copii au credite preferenţiale pentru a-și cumpăra case.

 

 

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]