Rata schimbarilor genetice a devenit de 100 de ori mai rapida dupa ultima Era Glaciara.

Scriitorii de literatura SF si-au imaginat un viitor in care Pamantul este populat de indivizi metisi, rezultati in urma amestecarii raselor, dar se pare ca lucrurile stau exact pe dos: oamenii evolueaza mai rapid, iar locuitorii continentelor Terrei devin tot mai diferiti unii fata de ceilalti.

Un studiu realizat de cercetatori ai Universitatii Utah arata ca, in conditiile exploziei demografice umane din ultimii 40.000 de ani, dupa ce Homo Sapiens a plecat din Africa si a inceput sa populeze globul, evolutia membrilor speciei noastre s-a accelerat dramatic in raport cu cei 6 milioane de ani anteriori, cand ne-am despartit de stramosii cimpanzeilor moderni. Omul contemporan, spre exemplu, este mai diferit de stramosii sai de acum 5.000 de ani, decat erau acestia fata de oamenii de Neanderthal.

Se modifica scheletul, dantura, rezistenta la boli

Rata schimbarilor in zestrea noastra genetica este de 100 de ori mai rapida decat in trecutul indepartat, accelerarea producandu-se indeosebi dupa ultima Era Glaciara. Descoperirea este contrara si raspanditei idei potrivit careia evolutia omului ar fi incetinit sau chiar s-ar fi oprit. „Cresterea rapida a populatiei s-a combinat cu vastele schimbari culturale si ecologice, creand noi oportunitati pentru adaptare. In ultimii 10.000 de ani s-au produs evolutii rapide la nivelul scheletului si danturii umane, si au aparut numeroase raspunsuri genetice noi la diferite alimentatii si maladii”, se afirma in studiul publicat in prestigioasa Revista a Academiei Nationale de Stiinte a SUA.

Diferentieri pe continente

Majoritatea antropologilor sunt de acord ca oamenii au evoluat initial in Africa, iar culoarea mai deschisa a pielii europenilor si asiaticilor este in mod general atribuita unei selectii genetice care permite organismului sa absoarba mai multa vitamina D in conditiile unui climat mai putin insorit. Cresterea populatiei umane de la cateva milioane la cateva miliarde in ultimii 10.000 de ani a accelerat rata mutatiilor genetice deoarece „ne aflam in medii noi, la care a trebuit sa ne adaptam”, explica unul dintre autorii studiului, Henry C. Harpening. „Iar intr-o populatie mai numeroasa s-au produs mai multe mutatii”, a adaugat el.

Ca un alt exemplu, cercetatorii noteaza ca in China si mare parte a Africii foarte putini oameni mai pot sa digere, ca adulti, laptele proaspat. In tarile nordice, ca Suedia si Danemarca, gena care produce enzima responsabila cu digerarea laptelui ramane activa.

Schimbarile majore necesita mii de ani

Autorii studiului au investigat 3,9 milioane de secvente genetice prelevate de la 270 de indivizi proveniti din patru populatii: Han (China), japonezi, Yoruba (Africa) si mormonii americani, care sunt descendenti ai unor colonisti nord-europeni.

„Rasele umane evolueaza spre diferente mai mari intre ele. Mutatiile genetice sunt rapide in Europa, Asia si Africa, dar aproape toate sunt legate de continentul lor de origine. Suntem tot mai diferiti, nu ne indreptam spre o singura omenire amestecata”, afirma Harding. El subliniaza ca nu trebuie sa ne asteptam la schimbari majore in interval de cateva generatii, avand in vedere ca diferentele genetice majore se produc de regula in cateva mii de ani.